O invitaţie care nu putea fi refuzată

Familia LuxuryGifts era foarte cunoscută în oraşul meu, fiindcă de peste 20 de ani ne îmbogăţise viaţa cu prezenţa ei. Multe cunoştinţe de-ale mele îmi vorbiseră cu respect despre ospitalitatea deosebită cu care fuseseră trataţi în casa acestei familii, despre rafinamentul şi eleganţa locului. Ajunsesem să-mi invidiez prietenii care le trecuseră pragul, gazdele fiind nişte oameni calzi, care îşi preţuiesc semenii. Bănuiam că voi fi şi eu invitat la LuxuryGifts, dar în momentul în care chiar s-a întâmplat acest lucru, parcă nu-mi venea să cred. Desigur, o astfel de invitaţie nu putea fi refuzată.

Domnul şi doamna LuxuryGifts fuseseră binecuvântaţi şi se mândreau cu cei doi copii ai lor, o fată şi un băiat. Niciodată n-o să pot înţeleg cum de ştie cuplul LuxuryGifts data de naştere a fiecăruia dintre noi. Îţi serbezi aniversarea sau onomastica, este altă sărbătoare, de pildă Ziua Femeii, Paştele, Crăciunul sau Revelionul? Automat eşti invitatul lor la o cină fastuoasă ori la un dineu special.

De altfel, LuxuryGifts găsea astfel de pretexte pentru a avea mereu locuinţa plină de oaspeţi. Şi nimeni nu ieşea cu mâna goală de acolo. Toată lumea primea cadouri alese şi vorbea cu respect despre mărinimia deosebită a cuplului. Toate astea, desigur, nu pot trece neobservate, dar filantropi mai sunt pe lume. Popularitatea domeniului LuxuryGifts crescuse atât de mult şi datorită învăţămintelor căpătate după ce îi treceai pragul.

Orice problemă de viaţă ai fi avut, te puteai baza pe sprijinul necondiţionat al familiei LuxuryGifts. Aveai nevoie de un medic specialist bun, de un remediu pentru trandafirii căţărători care nu mai creşteau ca altădată, vreo nedumerire asupra folosirii eficiente a capitalului pe piaţa grâului, o întrebare legată de vechii mayaşi, de opera lui Tolstoi sau despre cele mai bune restaurante din zonă? Primeai ajutor şi răspunsuri competente de la cuplul LuxuryGifts.

Nu mai pomenesc despre sfaturile asupra cadourilor perfecte pentru orice ocazie şi bijuterii rafinate, în care familia este specialistă. Sigur, auzisem de multe lucruri legate de această familie, dar abia după ce i-am trecut pragul, am înţeles de ce vorbea lumea atât de frumos despre ea. Pe domeniul LuxuryGifts domnesc eleganţa şi bunul gust.

Pe lângă cadouri pentru femei, bărbaţi şi bebeluşi, am văzut bijuterii rafinate cu cristale Swarovski, care îţi iau ochii, daruri pentru ocazii deosebite, cum ar fi nunta şi botezul, icoane ortodoxe şi catolice lucrate în aur şi argint, cadouri după zodii, obiecte moderne din piele naturală, ca portofele, poşete, încălţăminte, curele etc., decoraţiuni pentru casă şi birou şi câte şi mai câte, cadouri în stil clasic, dar şi conform celor mai noi tendinţe.

Soţia mea şi cu mine, dar şi cei doi copii ai noştri am primit nişte cadouri extraordinare de la familia LuxuryGifts. O pereche de cercei cu cristale Swarovski împodobesc urechile doamnei mele, un portofel Kalvin Klein din piele se află în buzunarul meu, adăpostindu-mi cardurile, actele şi banii, pe noptiera fiicei noastre tronează o cutie muzicală pe care se află un îngeraş cu cristale Swarovski care îi veghează somnul, iar mezinul nostru a primit o figurină balanţă cu cristale şi placată cu aur, ca să capete echilibrul şi simţul dreptăţii proprii zodiei în care s-a născut.

Nu-mi ajung cuvintele pentru a descrie minunăţiile admirate pe domeniul LuxuryGifts.ro, acum nefăcând altceva decât să redau o mică parte din comorile văzute şi râvnite. La plecare, noi nu ştiam cum să le mulţumim mai mult primitoarelor noastre gazde pentru o seară de neuitat, pentru îmbogăţirea noastră pe plan spiritual şi emoţional, dar şi pentru minunatele cadouri primite, în timp ce membrii familiei LuxuryGifts ne mulţumea că le-am trecut pragul.

Adică ei ne-au oferit cadouri de vis, dar tot ei ne mulţumeau că i-am vizitat! Ne-am despărţit cu regret că odraslele noastre trebuiau să se culce, dar şi cu bucuria că am strâns relaţiile dintre noi şi, desigur, cu promisiunea fermă că ne vom revedea cât de curând. În încheiere, vă spun un secret: nu trebuie neapărat să primiţi invitaţie pentru a vizita domeniul LuxuryGifts.ro şi pentru a cunoaşte această familie minunată.

Acest material a fost scris pentru competiţia Superblog.

Ne putem dezvolta inteligenţa

sexy-girl-hd-wallpaper-girl-1986849816Iinteligenţa umană e alcătuită din cea cristalizată (esenţială pentru ea fiind memoria pe termen lung) şi cea fluidă. Inteligenţa cristalizată se măreşte pe măsură ce înaintăm în vârstă, iar cea fluidă ajunge la apogeu în prima parte a tinereţii, după care scade treptat. De aceea trebuie să ne antrenăm continuu această inteligenţă fluidă.  Un studiu a concluzionat că putem avea control asupra inteligenţei noastre, datorită capacităţii de a o antrena şi dezvolta.

O şedinţă de antrenament pentru ameliorarea inteligenţei ţine, de obicei, între 15 şi 25 de minute pe zi, cinci zile pe săptămână. Există rezultate bune şi după numai o lună de exerciţii de acest fel. Foarte important este să ştim că ne putem mări inteligenţa fluidă la orice vârstă. Desigur, cu cât ne antrenăm mai multă vreme această inteligenţă, cu atât avem mai mult de câştigat.

Putem folosi mai multe strategii pentru dezvoltarea cognitivă. Fiecare dintre ele are rezultate bune, dar urmându-le pe toate, inteligenţa noastră fluidă se va dezvolta mai rapid.

Ar trebui să căutăm noutatea şi provocarea

Toate geniile sunt permanent interesate de lucrurile noi, de nişte activităţi inovatoare din care au ceva de învăţat. Cu fiecare nouă experienţă, se se pot crea legături sinaptice noi, se măreşte activitatea neuronală, care şi ea crează alte conexiuni.

În plus, noutatea stimulează formarea de dopamină, ceea ce duce la dezvoltarea motivaţiei, dar şi stimulează formarea de noi neuroni, pregătind intelectul pentru învăţare. Practic, e necesar doar să doreşti să afli noi informaţii. În concluzie, pentru a ne dezvolta capacitatea cognitivă, trebuie să căutăm permanent ceva nou. Experienţele noi ne lărgesc orizonturile.

Sunt multe jocuri cu care ne pot antrena creierul, cum ar fi Sudoku şi integrame. Trebuie să dezlegăm probleme tot mai dificile, pentru a nu ne pierde interesul. Apoi, când suntem deja experţi în astfel de jocuri, e de dorit să încercăm altele, care să ne provoace şi să ne solicite gândirea.

Calea bătută nu e cea mai bună

Sigur, noile tehnologii ne pot ajuta să fim mai eficienţi. De exemplu, cu un calculator putem rezolva mai repede un exerciţiu matematic. Dar folosirea calculatoarelor face inutilă cunoaşterea şi reţinerea tablei înmulţirii. Sigur, folosindu-ne de un GPS, am ajunge la timp la o întâlnire într-un loc necunoscut. Dar, după un timp, nu ne-am mai descurca la fel de bine în spaţiu. Noile tehnologii sunt utile şi ne uşurează viaţa, însă ele ne afectează aptitudinile cognitive pe termen lung.

E necesar să ne stimulăm creativitatea

Asta înseamnă să reflectăm la foarte multe subiecte, să facem asocieri între idei, astfel încât să ni se formeze altele, originale. Experimentele oamenilor de ştiinţă au concluzionat că astfel am avea note mai mari la testele cognitive şi ne-am descurca mai bine în situaţii neprevăzute.

Trebuie să interacţionăm

Prin social media şi prin întâlniri directe, ne punem în nişte situaţii care fac ca punctele de mai sus să fie mai lesne de împlinit. Interacţionând cu persoane şi medii necunoscute, vom avea mai multe ocazii de a ne dezvolta cognitiv.

Cu siguranţă, făcând schimb de informaţii, putem evalua orice situaţie şi din alte puncte de vedere şi să ne imaginăm lucrurile print-o altă perspectivă, la care, poate, nu ne-am gândit până atunci. Ca să învăţăm ceva nou, trebuie să ne expunem la situaţii şi lucruri noi, iar interacţiunea, dezvoltarea relaţiilor interumane ne ajută.

De multe ori ne putem baza pe memorie. Dar sunt şi cazuri în care ne putem aminti mai bine dacă avem la dispoziţie un material documentar. De exemplu nişte ocazii deosebite trebuie neapărat fotografiate şi, eventual, filmate. O nuntă, un botez sau alt eveniment fericit trebuie imortalizat. La asta se pricepe foarte bine jadoris.gs402s033

Viața, un joc continuu

Odată cu proba Nemira din cadrul concursului Superblog, mi-am adus aminte de vechile jocuri ale copilăriei. Și mi-am dat seama că, de fapt, toată viața noastră e un joc continuu. Însă acest joc nu e întotdeauna fun to play. Și am să vă explic mai jos de ce.

Am văzut anul trecut o ecranizare după un roman excelent, Jocurile foamei, ca şi Urzeala Tronurilor. Ne sunt prezentate probele prin care va trebui să treacă Katniss Everdeen. Probe necesare… supraviețuirii. La fel ca Hercule, din mitologie. Acesta a avut de trecut 12 probe de foc. La fel și Katniss Everdeen, care a avut de luptat pentru viața ei și a prietenului său din copilărie. Și aici Katniss n-a fost la Scoala de Lupta, ca Ender, ca să capete experiență. Ea doar era un bun arcaș, pentru a face rost de hrană.
jocurile-foamei-obsesia
Când suntem mici ne jucăm fără să ne dăm seama că majoritatea jocurilor specifice copilăriei ne vor căli pentru viitor, când va trebui să dăm piept cu viața adevărată, cu greutăți, cu piedici, cu prieteni care te înjunghie pe la spate.

De exemplu, din amintire, știu că în “de-a v-ați ascunselea“, scopul era de a te aşeza într-un loc în care să nu poţi fi văzut şi găsit, lucru pe care, din păcate, poate că va trebui să-l pui câteodată în practică și în viața reală de mai târziu. Citisem mai demult un sfat dintr-o revistă: Când vă este casa luată cu asalt, ascundeți-vă bine. Lăsați lumina stinsă, hoțului îi va fi mai greu să se descurce într-un mediu necunoscut; pe când dvs. știți în mare cum arată aproape orice lucru din fiecare cameră. Aici “baba oarba” va fi hoțul. Și va putea fi oprit în timp ce orbecăie după un întrerupător.

Doamne ferește de un război! Atunci sfatul ăsta va fi foarte bun. Ascunsul sub pat nu este deloc sigur, lucru pe care îl vedem și în filme. E bun un dulap, coșul de rufe, în cămară după butoiul cu varză etc., locuri în care va trebui să vă ascundeți copiii.

Dvs., ca părinte, veți juca în continuare o variantă reală a “raţelor și vânătorii“. În cazul în care atacatorul este înarmat cu un pistol, în principal, acest fapt ar trebui să înspăimânte orice adult. Mai ales unul cu familie.

Însă, dacă ați reușit să vă ascundeți copiii, acel atacator ar trebui oprit. Cu orice preț. Se spune că dacă un atacator ratează primul foc de armă, rămâne descumpănit câteva momente bune.

În acest timp, un om rapid îl poate dezarma. Ați fost “rață” în jocul din copilarie amintit? V-ați ferit de mingea aia, câteodată la limită. Evident, mingea nu are viteza unui glonț. Însă nimic nu e imposibil. Fluxul de adrenalină vă va ajuta în aproape orice situație critică. Și răufăcătorul va putea fi oprit și cu o banală tigaie. Asta în cazul în care nu aveți prin casă cuțite, săbii de panoplie sau chiar vreo armă adevărată.

Am văzut cazuri în care proprietarul avea fel de fel de arme artizanale peste tot prin casă. Bâtă la ușă “pentru colindători“, câte un briceag în fiecare cameră “pe post de șurubelniță“, ba chiar și o pușcă cu alice. V-am povestit despre două jocuri ale copilăriei, pe care le putem juca, fără să vrem, și în viața reală.

Apoi trecem la jocurile non-violente. De exemplu, jocul de Monopoly, în care ai câteva sute de dolari și începi să-i investești. Și treaba bună e faptul că, în joc, ca şi în realitate, sfatul principal este “cumpără terenuri și clădiri“. Începi cu sutele de dolari și încet, încet, îi multiplici şi ajungi să-ți iei o garsonieră. Sau, în contextul actual, o vilă în Grecia!

Idee e că jocul îți arată cum și în ce anume să investești. Cum să te ferești de necazuri (în realitate nu există “get out of jail card“), cum să nu pierzi banii în jocuri de noroc. De aceea, e bine să nu v-apucați să jucați pocher pe bani. Nici măcar cu prietenii. Se știe că pocherul pe dezbrăcate e mai incitant!

Orice femeie poate avea o carieră de succes

femeie de afaceri fericităToate femeile pot fi cu adevărat profesioniste şi să aibă o carieră de succes. Dacă vei ţine cont de unele recomandări pe care le fac oamenii de ştiinţă britanici, în urma efectuării a numeroase studii sociologice, cu siguranţă, şi tu vei reuşi nu numai pe plan profesional, ci şi social. Trebuie să fii optimistă şi să-ţi încerci forţele. Eşti mai puternică decât crezi, vei vedea.

Salvează aparenţele! Acestea contează şi la serviciu. De aceea este foarte important să investeşti în imaginea ta. E necesară o garderobă variată şi haine cu croieli care să te avantajeze. Trebuie să te îmbraci office. Ţinuta poate fi şi sexy, dar cu măsură.

Machiază-te! Două treimi dintre patronii britanici au spus că femeile trebuie să se machieze, ca să aibă o carieră profesională de succes. Aceştia au afirmat că angajează mai ușor o femeie care vine machiată la interviu. Circa 67% dintre ei nu apreciază subalternele care nu se machiază.

Patronii cred că aspectul femeilor le influenţează acestora cariera profesională. Angajatele ar trebui să se machieze, ca să facă impresie bună la locul lor de muncă. Machiajul le ajută să capete siguranţă de sine. Dacă au o atitudine pozitivă și se simt frumoase, femeile au încredere în ele, iar acest lucru poate influenţa benefic și patronatul.

Află noutăţile din domeniul tău de activitate! E bine să participi la conferinţe şi simpozioane, să citeşti literatură de specialitate, să te informezi permanent. De asemenea, ar trebui să ştii ce se petrece în firma la care activezi. În acest fel poţi căpăta experienţă, lucru care îţi va fi de ajutor pentru a vedea situaţia în ansamblu, dacă vei fi nevoită să iei o decizie importantă.

E bine să te cunoşti pe tine însăţi. Sigur, nu-i nimeni perfect, dar e necesar să-ţi cunoşti calităţile, pentru a te baza pe ele şi pentru a le dezvolta, dar şi mai important este să-ţi afli limitele, pentru a le putea lărgi. Dacă e să ne luăm după vechii filozofi, acesta e cel mai greu lucru.

Trebuie să fii echilibrată lăuntric. Este absolut necesar ca eventualele succese, foarte dorite de altfel, să nu ţi urce la cap. Rămâi mereu realistă şi să nu uiţi niciodată că oricât de bine ai lucra, întotdeauna este loc de mai bine!

Ajută-i pe ceilalţi! Din poziţia ta profesională şi socială, poţi să îndrumi paşii cuiva în profesie sau să lupţi pentru nişte cauze sociale bune. Chiar dacă nu vei avea beneficii pe plan profesional, cu siguranţă, te vei simţi împlinită.

Atenţie la stres! Trebuie să te eliberezi de toate lucrurile negative care îţi pot afecta sănătatea şi anula optimismul şi entuziasmul. E recomandabil să faci regulat mişcare în natură, la aer curat, yoga, meditaţie şi să te reapuci de vechile tale hobby-uri.

Ai nevoie de iubire! La această concluzie poţi ajunge şi fără să fii vreun savant. Succesul în carieră e mai uşor de obţinut dacă ai alături o persoană care să te ajute să te remontezi, care să-ţi oblojească rănile căpătate pe câmpul de luptă care este locul tău de muncă şi care să te înconjoare cu dragoste şi înţelegere.

Atenţie, însă, dacă relaţia ta sentimentală nu merge bine, există discuţii legate de bani, de gelozie, de timp acordat celuialalt şi Suzanne_IMG_8210_Crop_by_Wizardincde petrecut împreună sau din orice alte motive, va fi foarte greu să ai succes pe plan profesional. Trebuie să cântăreşti bine lucrurile, să vezi la ce poţi renunţa ca să obţii un echilibru relativ între obligaţiile de serviciu şi cele familiale sau parteneriale. Acest ultim aspect merită un material separat.

Am sintetizat concluziile mai multor studii specifice şi am constatat că destule dintre recomandări pot fi urmate şi de bărbaţi. Ce alte sfaturi credeţi că trebuie să fie luate în seamă de un om pentru a avea o carieră profesională de succes?

Recomandările săptămânii

caine la laptop 1M-am hotărât să înfiinţez o rubrică duminicală permanentă, intitulată, cel puţin momentan, „Recomandările săptămânii”, din lipsă de originalitate, în care să atrag atenţia asupra unor postări apărute în săptămâna care tocmai s-a scurs. Desigur, subiectivismul are un rol marcant. Asta nu înseamnă că îmbrăţişez în totalitate ideile care se desprind din ele, dar cred că sunt interesante şi vă îndemn să le citiţi.

Diane se întreabă dacă Facebook a devenit poliţia internetului: „Facebook este pe cale de a deveni o poliţie, o ‘securitate’, sau un KGB al internetului! Dacă acceptăm ca Facebook să ne controleze vieţile şi intrăm în jocul şi regulile lui, ne merităm soarta… Dacă şi aici ne lovim de cenzură, poliţii şi dictaturi, cum, unde, în ce fel vom mai respira aerul libertăţii? (…) Un prim pas ar fi să renunţăm la conturile noastre de pe Facebook… Dacă Facebook face legea, ce mai fac legiuitorii?”

Dana Fodor ne spune o poveste a cărei eroină are de ales între bărbat şi maşină: „Ce șmecheră se simțea Ginuța noastră, tiii! În câteva luni a reușit să strângă ceva bani, a răbdat de foame… Voia să-și cumpere o mașină la mâna a doua sau chiar a treia, pusese ochii p-un ‘Pejo’ argintiu… Într-o zi, s-a îndrăgostit de un taximetrist… Relația cu el n-a durat trei luni. O enerva la culme. Nu-i vorbea decât… despre cum își șmenuiește aparatul de taxat ca să încarce clientul la călătorii și cum îi păcălește pe prostănacii din provincie și îi duce de la gară în Buzești, cu un ocol prin Colentina…

După el a urmat… un măcelar… prost ca un balaur… În mintea lui, orice muiere era formată din mușchi, vrăbioare, antricoate, rasoale, pulpă, spată, rasoale, fleici și greabăn… A treia oară a nimerit un intelectual: Benone. Are ochelari și e jurnalist… Când cei doi fac dragoste știe tot blocul… Bubuie vecinii în țevi… Cad icoanele de pe pereți, că Ginuța e tare credincioasă… Dup-aia a cerut-o și de nevastă… Acum Ginuța… dacă zice ‘da’, banii pentru ‘Pejoul’ argintiu se vor duce pe cheltuielile cu nunta. Dacă zice ‘nu’, unde mai găsește ea bărbat viril ca Benone de la ziar?”

Chinezu a făcut un fotoreportaj cu nod în gât: „…Sunt momente în care sistemul meu de apărare sufletească este cam degeaba… Am simţit că trebuie să încerc să vă fac să înţelegeţi de ce m-a lovit atât de tare – uite, şi acum când scriu aceste rânduri mi se strânge stomacul… – vizita pe care am făcut-o la Geamăna, lângă Roşia Poieni, la iazul de decantare de acolo. Poate că ar trebui să mă rezum la a vă spune că, atunci când am văzut priveliştea de acolo, am simţit că mi se strânge stomacul, că mi se pune un nod în gât, am strâns pumnii tare şi din dinţi şi mai tare şi mi-a venit să plâng…

…Ceea ce ţie ţi se părea a fi luciul apei este, de fapt, o vomă minerală, scuipată din stomacul omului civilzat şi împinsă de diafragma bestiilor tehnologice care, la oareşce depărtate, sfârtecă muntele… Ajungi la mal… Un mal care nu separă pâmântul de apă, ci pământul de alt pământ… Pământul care ne dă viaţă de pământul care nu o să mai trăiască niciodată… Şi ajungi pe un fel de pasarelă… Nişte scânduri prinse de nişte bidoane de alea mari de pastic albastru, cu denumiri de alea de parcă simţi răsuflarea profei de chimie din liceu în urechi”.

Mixy ne descrie cum e muzica de tineret: „Venea ziua când unicul băiat al lui tăticu’ împlinea 16 ani… Tăticu’ l-a întrebat pe Unic ce vrea să facă de ziua lui, pe unde vrea să şi-o serbeze? (…) Băiatul Unic s-a gândit profund cale de 30 de secunde şi i-a spus… că ar fi mai bine să-şi facă ziua la un local… În toată compilaţia de… pe stick erau aşezate stiluri de pop-dance, rock, hip-hop, altele şi 3 manele… Cam trei sferturi din invitaţi stăteau şi beau la mese, pe motiv că ăsta nu e stilul care-mi place mie.

După câteva ore a venit rândul să ruleze prima manea din stickul cu muzică. S-au ridicat timid câteva fete, au tras după ele câţiva băieţi, aburii micuţi de bere de un grad jumate s-au ridicat în acelaşi timp cu alţi câţiva invitaţi care au început să bată din palme şi să fluiere, atmosfera s-a însufleţit… După acest moment, tinerii şi-au dat seama cum pot să se distreze, iar tăticu’ a aflat cum e să asculţi doar 3 manele timp de 3 ore”.

Adelinailiescu a aflat de metamorfoza vulturului: „Vulturul… ascunde o taină. Şi o dramă în acelasi timp. E aproape miraculos cum supravieşuieşte în zone aride, reci, neprietenoase cum sunt Munţii Anzi… Poate trăi cam 70 de ani, fiind una din păsările cele mai longevive.

Dar… când trec de 40 de ani, ciocul vulturului se înconvoaie atât de tare, încât nu mai poate sfâşia prada. Ghearele slăbesc şi ele şi nu mai pot căra prin aer ce a vânat… Atunci vulturul are de făcut o alegere dureroasă: să moară măcinat de foame şi neputinţă sau să se transforme! Şi alege viaţa, plătind un preţ înfiorător!”.

Spanac ne spune de ce în Rusia totul e posibil: „Ruşii au intrat în conştiinţa naţiunilor drept cea mai beţivă şi rezistentă la frig naţie… Aici se bea oriunde, în circulaţie, în Piaţa Roşie, în Kremlin, lângă Kremlin, la nuntă, la şcoală, în metrou… Dă-i unui rus vodcă şi va trece Uralii.

Sportul naţional rusesc nu este doar alcoolismul din tată în fiu, ci grandomania. Prezentaţi în filme drept nişte stânci neînfricate cu nas roşu şi privire neclară, ruşii vor să aibă totul la superlativ şi la dimensiuni cât mai mari, pentru a compensa alte lipsuri. De la tancuri, la femei, de la clopote de biserică la armată, la ei totul trebuie să fie mare, bombastic şi construit rapid după modele furate de la Occident. Tot ce fac ‘porcii capitalişti’, ruşii pot face mai bine şi mai mare!”.

Câini simpatici

Este ultimul sfârşit de săptămână din octombrie, aşa că nu uitaţi să daţi ceasul în urmă cu o oră! Avem timp să citim mai multe postări. Ca în fiecare weekend, vă invit la gazda noastră, Elly, să mai vorbim de una, alta, să ne descreţim frunţile. Am de gând să vă înveselesc cu nişte câini simpatici, dacă tot sunt la modă hingherii. Dacă data trecută v-am prezentat nişte mirese vesele, dar nu tocmai prezentabile, astăzi vă voi arăta de ce câinii ne sunt nouă cei mai buni prieteni, deşi nu le răspundem cu aceeaşi monedă.

Ah, ce gagică!
Ah, ce gagică!

Bună, dragostea mea!
Bună, dragostea mea!

Ai un comportament indecent!
Îmbracă-te, ai un comportament indecent!

Ce faci, piţi, singurică
Ce faci, piţi, singurică?

Am făcut o pasiune pentru tine!
Am făcut o pasiune pentru tine!

Credeam că ai înţeles că ajunge o singură baie pe an!
Credeam că ai înţeles că ajunge o singură baie pe an!

Da, vom urla la lună în duet!
Da, vom urla la lună în duet!

Cum adică n-aveam loc pentru autostopişti
Cum adică n-aveam loc pentru autostopişti?

Eu sunt noul profesor de informatică...
Eu sunt noul vostru profesor de informatică…

Hai, mai spune o poveste!
Hai, mai spune o poveste!

Indubitabil, Watson avem de-a face cu o crimă!
Indubitabil, Watson, avem de-a face cu o crimă!

În trei e mai satisfăcător, nu-i aşa, băieţi
În trei e mai satisfăcător, nu-i aşa, băieţi?

Mi-e că naşte pe drum!
Mi-e că naşte pe drum!

Prostu' ăsta râde de mine!
Prostu’ ăsta râde de mine?!

Pune paharul pe o tavă, te rog!
N-am trei mâini, pune paharul pe o tavă, te rog!

Şi adică ce vrei să spui!
Adică vrei să spui că şi hingherii sunt oameni?!

Tu nu speli pe dinţi
Cum, tu nu te speli pe dinţi?

Ştiu, mie îmi stă bine cu orice!
Ştiu, mie îmi stă bine cu orice!

Ţine-te bine, că te salvez!
Ţine-te bine, că te salvez!

Şi un pic de masaj, te rog!
Şi un pic de masaj, te rog!

Happy Weekend!

Misterele creierului, acest monstru genial

InteligenţăMisterele creierului omenesc n-au fost elucidate decât în mică măsură. Funcţiile acestui monstru genial sunt atât de complexe, încât nimeni nu le poate înţelege în totalitate. Creierul uman e cel mai complicat organ al corpului. Nimeni nu se îndoieşte de complexitatea creierului omenesc, dar felul în care funcţionează continuă să ne surprindă.

Creierul consumă foarte multă energie. Creierul omenesc este foarte energofag. Cu toate că reprezintă numai 2% din greutatea corporală totală, el utilizează cam o cincime din totalul oxigenului din sânge şi un sfert din glucoză. Şi totuşi, cantitatea de energie necesară funcţionării creierului e egală cu cea a unui bec de cel mult 25 de waţi.

Somnul blitz e benefic pentru creier. Ştim cu toţii că somnul e foarte important pentru creier, dar şi cel scurt este foarte odihnitor şi benefic. Un pui de somn ne face memoria mai bună, ajută la asimilarea rapidă a noi cunoştinţe. Deci, dacă aveţi examene şi vreţi să învăţaţi, trageţi câte un pui de somn în fiecare zi!

Probabil că aţi observat că puteţi reţine mai uşor un desen, nu ceva scris. Nu se ştie precis care este capacitatea medie a creierului nostru de a stoca informaţii, dar se crede că aceasta ar fi cuprinsă între 3 şi 1.000 de terabiţi.

Creierul obosit e mai creativ. Unii oameni au un randament mai bun dimineaţa, iar alţii, după-amiaza. Cu toţii vor să-şi rezolve problemele, să dea examene sau să ia decizii importante atunci când se simt în formă. Surprinzător, când ar trebui să fim creativi, momentul optim este acela în care creierul este obosit şi nu mai funcţionează foarte eficient. Când nu este odihnit, creierul nu-i capabil să se mai concentreze, dar e deschis la idei noi și mai imaginativ.

creier în flăcăriMeditaţia şi exerciţiile fizice risipesc anxietatea. Mai mult, meditaţia sporeşte nivelul de creativitate, eficientizează memoria şi îmbunătăţeşte cantitatea de materie cenuşie din creier. În timpul depunerii unui efort fizic, corpul produce proteinele BDNF (care “repară” neuronii) şi endorfine (responsabile de crearea euforiei şi de anularea durerilor).

Creierul nu simte durerea. Creierul nostru nu are terminaţii nervoase. E unicul organ lipsit de nervi, cu toate că el comandă sistemul nervos central. Cam 80% din conţinutul cutiei craniene e reprezentat de creier, restul fiind sânge şi lichid cefalorahidian, un lichid transparent şi incolor care protejează ţesutul neuronal.

Averea noastră? 100 de miliarde de neuroni. Atât are creierul nostru. Cel al unui bărbat cântăreşte 1.350 de grame, iar al unei femei, 1.200 de grame. Dimensiunile creierului nu au legătură cu inteligenţa. Strămoşii noştri de acum 5000 de ani aveau creierul mai mare cu 10%.

Neuronii formează doar 10% din totalul celulelor creierului. Restul de 90% sunt celulele gliale, iar greutatea lor reprezintă 50% din cea totală a creierului. Aceste celule din urmă protejează neuronii, stimulează conexiunile dintre ei şi elimină excesul de neurotransmiţători.

Dacă faceţi greşeli, sunteţi mai simpatici. Un om care nu prea greşeşte nu va câştiga niciodată un concurs de popularitate. O persoană care pare a fi fără greşeală creează un gol în jurul ei, nefiind deloc copil inteligentatrăgătoare. Deci nu-i tocmai recomandabil să vă mascaţi greşelile, fiindcă ele vă umanizează.

Acestea sunt numai o parte dintre tainele creierului nostru, dar se lucrează intens la descifrarea altor secrete ale acestui monstru genial.

Un ascet indian nu se hrăneşte de peste 70 ani!

INDIA-SCIENCE-DEFENCE-FOOD-OFFBEATPrahlad Jani, cunoscut şi sub numele de Mataji, un ascet indian în vârstă de 82 de ani, susţine că o zeiţă îl hrăneşte cu apă sfântă şi îl ţine în viaţă. El s-a născut în 13 august 1929 în Charada, Gujarat şi, din anul 1940, nu mai mănâncă şi nu nici nu mai bea nimic. Practic, el nu se hrăneşte de peste 70 de ani!

În anul 2010, Prahlad Jani a fost ţinut sub o atentă supraveghere medicală vreme de 10 zile succesive. El nu numai că nu se hrănea deloc, dar nu i s-a dat voie nici măcar să facă baie, fiindcă apa îl putea hidrata prin piele. Ascetul, sub supravegherea a 30 de camere de luat vederi, a fost monitorizat de 35 de cercetători, în Spitalul Sterlin din Ahmedabad. Specialiştii sperau să găsească o soluție care le-ar fi putut permite militarilor să poată rezista perioade îndelungate fără hrană.

De-a lungul celor 10 zile, cât a durat experimentul, ascetul n-a mâncat şi n-a băut nimic, iar în aceste condiţii, nici n-a avut necesităţi fiziologice. Ascetul n-a avut nicio problemă, iar la sfârşitul experimentului avea o formă fizică ieşită din comun pentru un om de vârsta sa. Inexplicabil pentru cercetători a fost şi faptul că, deşi indianul nu băuse absolut nimic, i se forma urină în vezică şi apoi era absorbită de pereţii acesteia. Aşa ceva nu s-a mai întâlnit în istoria medicinii.

Unul dintre cercetătorii care au participat la monitorizarea indianului a spus că nimeni nu înţelege misterul organismului acestui ascet şi că probabil mai există o sursă de energie, în afara caloriei, care poate fi procesată de corpul uman şi despre care ştiinţa n-a aflat încă.

Totuşi, de astfel de asceţi, care pot trăi fără să consume niciun fel de hrană, s-a mai auzit, însă Prahlad Jani este primul care a acceptat să fie supus la teste de laborator. Aceşti hinduşi, de regulă, refuză să socializeze şi renunţă la tot ce e lumesc, preferând să se roage în singurătate şi linişte.

INDIA-SCIENCE-DEFENCE-FOOD-OFFBEATEi nu se îmbolnăvesc şi reuşesc să se “hrănească” într-un fel inexplicabil. Orice alimente, ca şi apa, sunt formate din elemente chimice, pe care aceşti misterioşi asceţi se pare că şi le procură prin respiraţie, din aerul înconjurător. E adevărat, este o simplă teorie, care nu poate fi demonstrată şi nici nu explică totul. Oricum, sistemul lor imunitar este extraordinar de puternic şi pot trăi chiar şi sute de ani.

Prahlad Jani n-a dat prea multe amănunte, dar a afirmat că în jurul trupului său se formează o coroană de energie care îi alimentează organismul şi, cu cât energia primită este mai puternică, cu atât riscul de o eventuală îmbolnavire se micşorează, până la a fi anulat definitiv. El este un adept al Zeiţei Mamă a Tuturor, Amba, care e foarte populară în locurile sale natale.

Până una, alta, acest unic experiment n-a reuşit să lămurească niciun mister, iar cercetătorii nu şi-au putut răspunde la nicio întrebare. Mai mult, misterul s-a adâncit, dar s-a dovedit ştiinţific faptul că asceţii au, într-adevăr, nişte capacităţi cu totul ieşite din comun.

Nouă, europenilor, ni s-a spus de către specialiştii nutriţionişti că cele mai multe boli sunt cauzate de ceea ce mâncăm şi de felul în care ne hrănim. În urma acestui experiment, ar trebui să privim altfel această afirmaţie. Nu este o simplă teorie, ci exact aşa stau lucrurile. Mai mult, şi religiile creştine prevăd nişte perioade anume de post, pe care se pare că e bine să le respectăm.

Prahlad-Jani1Dacă am ţine cont de spusele specialiştilor şi am reuşi reuşi să hrănim corect, dacă am respira aer curat şi ne-am feri de stresul lumii moderne, cu siguranţă, am fi mai sănătoşi, iar viaţa noastră ar fi mai lungă. Totuşi, putem fi convinşi că dacă misterul hrănirii asceţilor ar fi elucidat şi, într-adevăr, aceştia se hrănesc cu aer, statul român şi-ar împlini un vis: ne-ar pune impozit şi pe aerul respirat.

Epic video-card!

supaplex2Prima dată am avut un calculator prin anii ’90. Pe vremea aceea nu existau jocuri sofisticate. Cred că cel mai avansat era Supaplex, joc care mi-a mâncat nopți întregi.

Apoi, pe la începutul anilor 2000, un prieten și-a luat un calculator de ultimă generație. A costat vreo 22 de milioane de lei la vremea aceea. Îl vizitam destul de des pe Ionel. Și, într-o bună zi, m-a chemat să ne jucăm la calculatorul lui. Era un joc de biliard foarte drăguț. Însă nu știu ce noroc avea Ionel că reușea să câștige niște jocuri, cu toate că era în urma mea cu mult la punctaj.

Atunci mi-am zis că el mânărește cumva calculatorul și jocul, numai ca să-mi arate că nu mă pricep. Între timp, mi-am luat și eu un alt calculator, nu cine știe ce, însă pentru net, blog, filme și muzică era perfect. Ba chiar mergea și Photoshop-ul!

Însă Ionel era tot timpul la curent cu toate noutățile în domeniu. Am prins și eu ce sunt HDD, RAM, procesor, ventilatoare. Mi-a schimbat de curând ventilatorul, că făcea un zgomot, de parcă era un stup de albine! Ventilatorul zgomotos era tocmai la placa video. Când a văzut asta, i-a turuit gura o jumătate de oră numai despre plăci video.

placă video geforceNu puteam să-l întrerup, prea povestea cu patos, cum și-a schimbat el plăcile video, de la 512 DDR2 la 2GB gddr5. Cifre care pentru el însemnau mult. Și am prins că lățimea de bandă trebuie să fie cât mai mare. Are 256 dar vrea 348 sau 512 biți!

L-am întrebat ce placă video am eu. A pufnit:

– E un Asus GeForce 7300GT, cu 512 MB GDDR2, pe 128 biti, mă! Veche rău! Nu poți juca mare lucru pe ea!

– Păi mă știi pe mine mare jucător? Mi-e de ajuns pentru ce-mi trebuie mie, să scriu pe blog, să bag un film, să mai modific niște poze…

– Da, dar nu poți modifica filmele! E prea slabă! Nici să te joci nu poţi!

– Păi când oi vrea să modific ceva filme, te chem să mă ajuți, să am ceva mai acătării. Dar tu ce ți-ai luat? Că am auzit că îţi tot schimbi nişte placi video.

– Mi-am luat acum 3 zile un nVidia super! Este eVGA nVidia GeForce GTX 770, 2048 MB GDDR5, pe 256 biți, luată de la un magazin online! spuse el mândru.

– Și cât te-a costat? Ai dat vreo 300-400 de lei pe ea?

– Ha! 1700, la ofertă!

– 17 milioane vechi? Dumnezeule mare! Dar ce faci cu ea?

– Mă joc. Apare acum Battlefield 4! Și-n plus, pot face aproape orice cu ea.

– Cartofi prăjiți face? O prăjitură? Calcă tricouri?

– Hai mă, te-ai găsit să mă iei la mișto! E placă video EPICĂ!

– De ce nu lirică?

– D-aia mă, taci, dacă nu știi! Mi-e foarte bună la jucat acum!
placă video evga
– Că tot zici atât de jucat, la ce nivel s-a ajuns?

– Păi deja sunt ecrane curbate, 3D. O nebunie! Eu nu am, îți trebuie zeci de mii de euro pentru așa ceva!

– Și unde crezi că vom ajunge?

– Păi în maxim 10 ani ne vom juca în realitatea virtuală. Deja s-au făcut fel de fel de teste. L-am văzut pe unul într-un glob de 3 metri diametru. E, ăla cum mergea, așa i se plimba şi caracterul. Avea pe cap o cască prin care vedea totul 3D, iar pe corp avea tot soiul de senzori. Cum îl împușca cineva în joc, el simțea, căci îl electrocuta uşor senzorul! Și împușca p-acolo monștri, tăia zombi cu katana, arunca grenade… Ca într-un război adevărat!

– Dar jocuri constructive nu sunt? Numai cu sânge și creieri pe pereți? Ce învață copiii de azi?

– Există destule. Uite, de exemplu, seria Need for Speed! Curse de mașini.

– De ăla știu și eu, tu jucai acum câțiva ani…

– Da, acum aștept să apară ultimul!

– Bină mă, Ionele. Dar ia zi-mi mie, care e mai bună? ATI sau nVidia? Nu te uita la mine, că d-aia am net, am mai citit și eu!

– Păi depinde și de procesor. Uite, de exemplu, plăcile ATI se pupă mai bine cu AMD-urile, iar plăcile nVidia, cu procesoarele Intel.

– Deci tu ai procesor Intel. Și presupunând că ai avut 1700 de lei să iei o placă video, ai sigur vreun procesor i7!

Ionel rămăsese ca trăsnit. Nu se aștepta să ghicesc!

– Da! Am un i7 4820K IvyBridge, la 3.700 MHz, 12 MB buffer!

– Și ăla cât a costat? Tot 20 de milioane?

– Numai 14!

– Și ce faci tu atâta jucându-te mă, Ionele?

– Mă pregătesc pentru campionat! Citesc şi pe Forum gaming care-s ultimele cerinţe şi încerc să mă conformez.

– Ce, e și la noi? Știam că e la americani…

– Ce vorbești?! Acum şi în Asia e nebunie! Câștigă un jucător profesionist mai mult decât un bancher!

Nici n-am observat când a trecut timpul. Am stat de vorbă cu Ionel vreo 3 ore. Deja se întunecase. Abia reușise să-mi schimbe ventilatorul la bătrâna mea placă video. Nu-mi trebuie să mă joc de-a ucigaşul de zombi, să trag 15 încărcătoare în final boss, să consum 3 cisterne de benzină plimbându-mă virtual de-a lungul Americii! Îmi ajunge să joc Bejeweled. Ăla joc constructiv!

Acest articol a fost scris pentru competiţia Superblog 2013.

Veniţi în PLM!

oamani învingătoriDacă doriţi cu toată fiinţa voastră ca patria să prospere, iar poporul să aibă o speranţă de viaţă mai bună, trebuie să înfiinţăm o nouă grupare politică. Aceasta va reuni toate forţele progresiste ale ţării şi, după o îndelungată, profundă şi rodnică chibzuinţă, am hotărât să se numească Partidul Liber Muncitoresc. Îmi reclam aici dreptul la sigla proaspăt înfiinţatei grupări politice, al cărei preşedinte mă proclam, fiind ales democratic, de mine însumi, cu majoritate absolută de voturi. Privind cu speranţă viitorul, vă îndemn să veniţi în PLM!

Staţi, nu daţi năvală! În PLM pot intra alegători de pe întreg cuprinsul ţării, dar mai ales membrii tuturor celorlalte formaţiuni politice, parlamentari şi guvernanţi, fiindcă au multă experienţă şi vor face treabă bună în PLM. Aceştia vor lăsa deoparte interesele meschine personale şi de grup restrâns şi se vor pune în slujba patriei şi poporului, în PLM.

Să ştiţi că nu uit pe nimeni dintre cei care merită să fie chemat în PLM. Desigur, blogosfera e în vederile mele şi primii pe care îi aştept în PLM sunt haterii, aceştia dovedind mult spirit civic şi având o activitate prodigioasă. Sunt elemente de mare valoare şi pot activa cu plenitudinea forţelor în PLM! Pentru că unii dintre aceştia nici măcar nu ştiu că sunt hateri sadea, voi spune pe scurt că se caracterizează printr-o ură profundă.

Indiferent de sexul, pregătirea, educaţia şi cultura unor bloggeri, haterii, aceşti mari patrioţi, îi urăsc pe toţi ceilalţi cu înverşunare, îi bălăcăresc prin atacuri la persoană, tocmai fiindcă nu-i cunosc şi mai cu seamă din cauza faptului că se ştiu inferiori, deci sunt nesatisfăcuţi. Nu-i nicio problemă, când vor simţi forţa PLM, vor redeveni cetăţeni model, paşnici şi zâmbitori. Nu mă voi limita să invit în PLM numai aceşti indivizi din blogosferă momentan profund nefericiţi. Nu-i uşor să urăşti neobosit şi apreciez efortul lor.

Merită să vină alături de ei, sub stindardul PLM, toţi agramaţii care n-au auzit că mă-sa are cratimă, sau dacă le-a ajuns asta la urechi, s-au gândit la cratimă ca la o boală venerică. Ei bine, venind în PLM, vor vedea că viaţa e frumoasă şi merită trăită din plin. De asemenea, în PLM vor ajunge şi fanaticii de orice fel. Deocamdată, din blogosferă nu mai chem pe nimeni în partid, fiindcă deja o parte însemnată din ea se va găsi în PLM.

Ori, după cum spuneam, trebuie să vină în PLM toţi politicienii patriei şi să acţioneze conjugat pentru propăşirea neamului. Şi să-şi aducă şi partenerii de viaţă cu ei în PLM, fiindcă şi aceştia merită. În acest caz, se încurajează nepotismul, iar acest lucru, ştim cu toţii, îi va încânta pe mulţi. Cum am o slăbiciune aparte pentru ei, îi chem în PLM şi pe controlorii RATB şi hingherii patriei. Muncitorii, ţăranii, cărturarii, angajaţii şi angajatorii de pe întreg cuprinsul României aşteaptă ca toţi cei veniţi în PLM să acţioneze cu hotărâre şi pricepere în slujba lor.

Aştept ca funcţionarii în atribuţia cărora intră această sarcină de serviciu să pună la dispoziţia PLM un sediu reprezentativ în buricul fiecărui târg al ţării. Bineînţeles, devenind unica formaţiune politică a statului, vom câştiga viitoarele alegeri cu majoritate covârşitoare de voturi, 99,99% dintre opţiuni, fiindcă vor exista şi câţiva zăpăciţi care vor pune ştampila pe alături de PLM.

oameni bucurandu-seVă rog pe voi să faceţi propuneri pertinente în ceea ce priveşte mărimea cotizaţiei şi, nu în ultimul rând, să propuneţi şi alţi oameni destoinici, care credeţi că merită să ajungă în PLM.

Acesta este un pamflet şi trebuie tratat ca atare.