Cea mai accesibilă tabletă 3G

Allview VivaD8Allview a lansat cea mai accesibilă tabletă 3G cu display IPC de 7,9 inch de pe piaţă, Viva D8. Preţul acestei noi realizări a celui mai important constructor român din industria IT&C e de numai 649 lei. Tableta are un unghi de vizualizare sporit, procesor Dual Core de 1,3 GHz, două camere foto, autonomie remarcabilă, cu conectivitate 3G HSPA+, GPS şi Bluetooth. Viva D8 rulează apreciatul Android 4.2. Jelly Bean.

Dimensiunea dispayului este ideală pentru a viziona din orice unghi şi în orice condiţii filmuleţe cu o rezoluţie de 1024×768 pixeli, ale căror detalii sunt extrem de clare. Performanţele şi portabilitatea noii tablete la un preţ atât de mic sunt argumente pentru a fi considerată o alegere extrem de inspirată. Personal îmi place foarte mult faptul că spatele carcasei este confecţionat din aluminiu, ceea ce îi oferă un plus de siguranţă, supleţe şi eleganţă.

Tableta Viva D8 are în dotare un puternic procesor Dual Core de 1.3 GHz, ceea ce conferă aplicatiilor rapiditate şi fluenţă. Datorită procesorului grafic Mali 400 se pot rula jocuri şi aplicatii, iar bateria asigură o autonomie de chiar 5 ore în condiţii de funcţionare continuă şi mai mult de două săptămâni în stand by.

Noul device Allview are conectivitate 3G HSDPA+ şi o viteză de download de 42 Mbps, GPS, ceea ce îl face foarte util în călătorii, Bluetooth 4.0 şi wi/fi. Se pot transfera lesne fisiere de pe PC pe tabletă, prin USB. În plus, datorită Call Function, tableta se transformă într-un telefon mobil şi se pot efectua şi primi apeluri, mesaje text sau multimedia.

În dotarea tabletei intră o pereche de căşti bluetooth cu un design deosebit, care asigură o audiţie de înaltă calitate. De reţinut că funcţia Bluetooth integrată are o rază de acţiune de 10 metri, iar căştile au în dotare un acumulator de 200 mAh încorporat, oferind o autonomie audio de 3 ore.

Camera principală are 3MP şi ofera multe facilităţi şi funcţii deosebite, cum ar fi Smile Detection (detectare de zâmbet), fotografiere HDR şi foto panoramic. Datorită funcţiei de capturare vocală, această camera se va declanşa automat când spui “Cheese”. A doua cameră are 1MP, facilitând convorbirile video, lucru care îmi place foarte mult, fiindcă poate fi văzut interlocutorul în timp real.
Căşti
Ceea ce mi se pare extrem de util este faptul că graţie funcţiei Wireless Display, conţinutul video şi audio al tabletei Viva D8, care este compatibilă cu tehnologia Miracast, se poate transfera pe orice televizor care are port HDMI, folosind adaptorul Smart2View.

Bunica mea a fost asasină?

Bunica asasinaDin gura unicei mele rude pe linie paternă încă în viaţă, sora tatălui meu, am aflat nişte amănunte interesante. Astfel, ştiu că mareşalul Antonescu i-a stricat şustele bunicului meu, pe care l-a lăsat la vatră, în ciuda protestelor lui care, chipurile, voia să lupte pentru ţară, dar de fapt nu voia să-şi părăsească tânăra şi frumoasa amantă rusoaică. În plus, acum trebuie să mă întreb dacă bunica mea a fost asasină.

Bunicul meu din partea tatălui se numea Haralambie. Despre el ţin minte că avea o adâncitură ciudată în frunte, de parcă l ar fi lovit cineva cu un ciocan. De curând, am aflat că fusese bătut de legionari, într o zi în care se dusese cu marfa în târg, pe când era calfă la un cizmar. L-au lovit cu un lămpaş în cap. A fost căsătorit cu Paraschiva. A doua lui soţie, Ioana (zisă Fănica), avea un copil, Emil. Pe Paraschiva n-am prins-o în viaţă, decedând la 26 de ani, de tuberculoză parcă. Pentru mine, mamaie a fost această Fănica.

A fost o întreagă odisee cu tataie şi femeile lui. Era de profesie cizmar. Nu repara, ci făcea încălţări de comandă. După câte am înţeles, a fost cam iubeţ din fire. Se pare că era extrem de bine de dotat sexual, lucru care l-a făcut nu numai dorit de femei, ci şi urât şi invidiat de bărbaţi.

Pe la 20 de ani, când terminase armata, „vorbea” cu o fată din Săbăreni, o aşezare din apropierea Bucureştiului. Şi din vorbă în vorbă, fata a rămas gravidă. A născut o fetiţă, Didina, pe care Haralambie a recunoscut o fără nicio reţinere. Totuşi, nu s-a însurat cu mama acestei fete, cu care avusese o simplă aventură, ci cu Paraschiva, care i a făcut un băiat, Mihai (tatăl meu) şi o fată, Elena (tanti Lenuţa).

                        Poveste cu amantlâc şi aromă de crimă

Pe această bunică naturală, Paraschiva, n-am cunoscut-o, ci doar pe Ioana, care ştiu că era o bătrână blajină, cu frica lui Dumnezeu. Asta ţin eu minte despre ea. Dar tanti Lenuţa, fiica ei vitregă, spune că, de fapt, a fost o scorpie, care o snopea cu bătaia doar pentru faptul că nu voia să-i spună „mamă”, cum îi cerea, ci „tanti Fănica”. Mătuşa mi-a povestit:

Taică tu n-a avut nicio problemă în a-i spune „mamă”, cu toate că tot el, cu ceva vreme în urmă, a venit într-un suflet acasă şi i-a spus mamei noastre, care bolea la pat, că l-a văzut pe tata (Haralambie), intrând într-o cârciumă, pe lângă piaţa Chibrit, cu mama lui Emil. Eu aveam 5 ani, iar taică tu, 7. El şi Emil erau prieteni şi colegi de clasă. Mama l-a luat pe Mihai de mână şi s-a dus la cârciuma cu pricina.

Taică-tu, Mihai, i-a chemat afară din local, iar femeile s-au luat la harţă. Fănica chiar a încercat s-o arunce pe mama în faţa tramvaiului! Noroc că exact acolo făcea tramvaiul staţie. Eu n-am uitat asta. După ce a murit tata, Dumnezeu să-l odihnească, ea a mai trăit un an. Şi, cu toate că pe vremuri mă snopise de atâtea ori în bătaie, eu am îngijit-o la bătrâneţe. Acum îmi pupa mâinile, eram bună! Îmi zicea: „Dă-mi mâinile astea care mă îngrijesc, să le sărut!” Dar eu n-am uitat niciodată că a vrut s-o omoare pe mama…

Sincer, mi-e greu să mi-o închipui pe bunica asasină (mai ales că făcea nişte cozonaci extraordinari!), iar mătuşa mea avea un dinte împotriva ei, deci nu ştiu cât adevăr e în povestea asta. Oricum, de când am auzit lucrurile astea, atunci când văd o bătrânică neajutorată căreia îi cedez locul în tramvai, îmi spun: „Tu câţi oameni ai omorât, mamaie? Ţi-ai îmbrâncit rivala în faţa tramvaiului 16, cumva? Sau poate ţi-ai otrăvit bărbatul, cu şoricioaică în cafeluţă? Ori ai folosit vreu pistol, ceva?” .

                                Mai bine pe front, decât acasă?

Despre Haralambie, bunicul din partea tatălui meu, mai ştiu unele lucruri interesante, pe care mi le-a povestit fiica lui, Elena. În timpul celui de-al doilea război mondial, a fost trimis pe front în URSS. Pentru el a fost o perioadă relaxată, fericită chiar, fiind bucătar. Era neînarmat în spatele frontului şi trăia cu o tânără din partea locului. Acasă, în Bucureşti, îi rămăseseră a doua lui soţie, Ioana, şi trei copii, Lenuţa şi Mihai (din prima lui căsătorie), şi Emil (fiul Ioanei din prima căsătorie).

Haralambie şi Ioana formau un cuplu, dar încă nu se căsătoriseră oficial. Erau vremuri tulburi. Ioana se săturase de singurătate şi a făcut memorii peste memorii, arătând că trebuie să îngrijească doi copii care nu erau ai ei, ci doar ai bărbatului cu care trăia, aşa că solicita ca acesta să fie lăsat la vatră, ca unic susţinător al celor doi minori. Cum nu i se răspunsese la memorii, cu ultimul s-a dus personal la mareşalul Antonescu, ţinându-i de mână pe cei doi copii ai bunicului.

ion-antonescu-jNu ştiu cum, dar a reuşit să obţină o audienţă la mareşal, i-a povestit situaţia şi i-a spus că-i lasă pe cei doi copii afară, la uşa lui, fiindcă ea n-are cum să-i întreţină. Antonescu i-a răspuns să ia copiii, fiindcă bărbatul ei se va întoarce acasă în două zile. Şi aşa a fost, spre disperarea lui Haralambie, care a fost smuls din braţele tinerei sale amante şi din bucătăria popotei, în care putea mânca pe săturate. În ţară era foamete. „Totul pentru front, totul pentru victorie”, era o lozincă.

Un smartphone superior la un preţ scăzut

p6q_--poza-principala-700Unul dintre cele mai populare modele de smarthonuri de pe piaţa românească este P6 Quad. Ei bine, acelaşi producător, Allview, a lansat o versiune superioară a acestuia, P6 Quad Plus, la un preţ scăzut. Acest nou produs are un procesor şi mai puternic, Quad Core Turbo de 1,5 GHz integrat, care măreşte mult performanţele telefonului, conferindu-i o viteză de procesare crescută şi o experienţă de browsing foarte fluentă, care poate face lesne faţă celor mai exigente cerinţe de multi-tasking.

Foarte important de subliniat mi se pare faptul că acest device Dual SIM are un preţ apropiat de fratele său, P6 Quad, de numai 999 lei, deşi are un procesor superior acestuia. Noul model păstrează designul modern al telefonului P6 Quad, atât de apreciat de utilizatori.

Noul Dual SIM are în dotare un display HD Super Amoled de 4,65’’, excelent protejat de Gorilla Glass. Contrastul foarte bun, luminozitatea mare, milioanele de culori, claritatea imaginii şi vizibilitatea celor mai fine detalii, din orice unghi l-ai privi, sunt caracteristicele care definesc ecranul HD. Aprecierile clienţilor făcute la adresa telefonului P6 Quad au determinat firma Allview, cel mai important producător intern de pe piaţa IT&C, să îmbunătăţească această variantă.

Smartphone-ul P6Quad Plus are două camere, cea principală, de 8 MP, oferind conectivitate 3G cu claritate Full HD şi viteză de download de 21 Mbps. Datorită HDR, calitatea fotografiilor este excepţională, funcţia “Fotografiere continuă” declanşând o rafală de până la 99 de fotografii. Conversaţiile în scris sunt foarte facile, fiindcă se poate ajusta mărimea fontului cu ajutorul funcţiei de mărire sau micşorare a textului din sms-uri.

Touchscreenul capacitiv poate suporta o rezoluţie maximă de 1280×720 pixeli. Sistemul de operare folosit este apreciatul Android 4.1.2 Jelly Bean. De asemenea, Allview P6 Quad Plus mai dispune şi de alte funcţii, precum WI-Fi, Bluetooth, USB, GPRS, EDGE şi GPS. Dimensiunile sale sunt 135x70x8,6 mm şi cântăreşte 132 grame.

Cum să devii propriul tău şef

chiuveta chinezeascaŞtim bine că România este o ţară aparte, în care nu există locuri de muncă, desigur, cu unele excepţii: şoferi, paznici, necalificaţi, secretare. Cui îi mai serveşte astăzi o diplomă de licenţă? După o matură şi adâncă chibzuinţă, am aflat cum poţi deveni propriul tău şef.

Nu trebuie altceva decât să vii în întâmpinarea clienţilor. În primul rând, să vă dezvălui un secret: clienţii nu ştiu ce vor, nu ştiu ce şi cui să ceară. E un lucru dovedit: clientul habar n-are nici măcar că e în postura de client. Trebui să vină cineva din afară, care să-l tragă de mânecă:

– Pst, Bibi, eşti clientul meu!

– Nu mă cheamă Bibi! protestează individul.

– Să fii sănătos, oricum te-o chema, dar tot clientul meu eşti.

– Păi nu ţi-am cerut nimic!

– Exact, e greşeala ta, dar te iert, fiindcă se poate remedia.

                                          Făcători de eroi

El spune că nu vrea să cumpere nimic, dar tu îl linişteşti, spunându-i că vrei doar să-l ajuţi. Dacă are verighetă pe deget, ştii din capul locului ce are nevoie: să se înţeleagă bine cu socrii. Şi-l iei la sigur: omul ar vrea să crească în ochii soacrei, mai ales. Socrul ar fi de treabă, dar îl influenţează scorpia de nevastă. De-aia nu-l respectă ei. Rolul tău e să-l faci erou.

Trebuie doar să ajungă acasă ud leoarcă şi să-i povestească neveste-sii că a salvat un om de la moarte: a văzut şoferul unei maşini în pericol de a se îneca. Din cauza vitezei, maşina a derapat şi a căzut în Dâmboviţa (sau orice altă apă curge prin preajmă). Fără să se gândească la pericol, Bibi a sărit în apă, l-a tras pe şofer afară şi a chemat Salvarea.

După o săptămână, vii acasă la Bibi cu un buchet de flori, ca să-ţi arăţi gratitudinea. Bibi devine erou şi toată lumea e fericită. Happy end! Uite, jobul „făcător de eroi” nu este în nomenclatorul meseriilor, dar atâţia oameni au nevoie de un profesionist…

                                           Şef de ocazie

Sau să zicem că Bibi e un slujbaş mărunt, dispreţuit de nevastă că nu avansează în funcţie. Ţi-e clar ce are el nevoie: de un şef care să-l viziteze acasă şi să povestească în faţa familiei acestuia ce fericire l-a pălit că Bibi lucrează la firma lui. Fără el, se ducea de râpă. Datorită ideilor lui sclipitoare, compania încă mai supravieţuieşte în aceste timpuri grele şi 150 de oameni au o slujbă şi ce pune pe masă.

De asta, Bibi a câştigat simpatia şi respectul tuturor colegilor lui. Şi, atunci când situaţia economică din România o va permite (adică niciodată, fie vorba între noi), primul angajat căruia îi va mări salariul va fi, vezi bine, Bibi, care e mâna lui dreaptă. Nici meseria de „şef de ocazie” nu-i recunoscută ca atare…

                                        Părinţi de închiriat

Şi dacă Bibi e elev, fii sigur că-i clientul tău. El nu prea învaţă, stă rău cu frecvenţa şi compensează prin impertinenţă. Bineînţeles, diriginta i-a spus să vină cu ta-su tuns la şcoală. Bibi nu îndrăzneşte să le spună părinţilor unde sunt chemaţi, fiindcă aceştia ar afla de notele mici, chiuluri şi insolenţă. Şi adio televizor, laptop şi telefon de ultimă generaţie. Plus că lumina îi va fi stinsă la 10 seara. Aşa că, vezi bine, elevul are nevoie de un părinte sau bunic de închiriat temporar.

Nu trebuie decât să te dai drept părintele sau bunicul lui Bibi şi să vorbeşti cu dirigentele lui. Te arăţi scandalizat de faptele reprobabile ale odraslei sau nepotului şi promiţi că lucrurile se vor schimba. Îi mulţumeşti dirigintelui pentru grija şi profesionalismul cu care se ocupă de educaţia tinerei generaţii şi nu-ţi rămâne decât să-ţi iei onorariul de la Bibi pentru serviciul făcut.

De unde are bani pentru ţigări, o să aibă Bibi şi pentru închirere. Iată încă o meserie nerecunoscută de statul român, dar pe care o poţi practica, fiindcă sunt 800.000 de elevi în gimnazii şi alţi 850.000 în învăţământul liceal şi cel profesional. Per total există peste un milion şi jumătate de elevi, dintre care cel puţin un milion au aceleaşi probleme ca Bibi. Păi ai treabă, omule, să moară Bibi dacă-i glumă!

                        Bocitoare, escorte şi alte năzdrăvănii

Apropo de Bibi în lumea celor drepţi: poţi pune la dispoziţia doritorilor bocitoare profesioniste, care să urle din rărunchi după regretatul răposat, plus un leşin lângă raclă. Dar clienţi îţi sunt şi unii cetăţeni veseli. De exemplu, trebuie să se reunească nişte colegi de liceu sau de facultate după nu ştiu câţi ani. Lui Bibi nu-i convine să se prezinte cu nevastă-sa, care s-a îngrăşat binişor după două naşteri, aşa că vine însoţit de o logodnică frumoasă, desigur, cu termen redus.

Girl-Holding-Up-Money-One-Dollar-Bills-For-Cash-Spending-300x400O să spui că astea-s escorte şi e veche meseria. Adevărat, dar vezi câte posibilităţi de lucru ai? Sau Bibi poate să aibă nevoie de nişte spărgători de petreceri. Iei un amic cu tine, te prezinţi la petrecerea de care Bibi e deja sătul şi vă luaţi la harţă. Femeile, scandalizate, se ridică primele, iar însoţitorii lor trebuie să le urmeze, deşi ar mai fi băut un pahar.

Exemple de meserii pe care statul român nu le-a recunoscut îţi mai pot oferi, dar mai întâi încearcă-le pe astea, fiindcă mulţi clienţi au nevoie de serviciile unui profesionist. Şi nici nu ştiu că sunt clienţii tăi.

Recomandările săptămânii

caine la laptop 1M-am hotărât să înfiinţez o rubrică duminicală permanentă, intitulată, cel puţin momentan, „Recomandările săptămânii”, din lipsă de originalitate, în care să atrag atenţia asupra unor postări apărute în săptămâna care tocmai s-a scurs. Desigur, subiectivismul are un rol marcant. Asta nu înseamnă că îmbrăţişez în totalitate ideile care se desprind din ele, dar cred că sunt interesante şi vă îndemn să le citiţi.

Vienela se întreabă dacă roboţii ne vor lua lua locul: „Fabricile americane (și nu numai) au tot mai puțini angajați. Un singur robot poate face treaba pe care altădată o făceau câțiva oameni. Totul este automatizat. Mă întreb ce s-a întâmplat cu cei care lucrau acolo înainte de apariția benzilor și aparatelor ce duc procesul de fabricare de la cap la coadă fără ajutor uman… Sigur, noi, românii, am scăpat de aceste griji. Nu mai avem fabrici, nu mai producem nimic”.

Lucianmindruta ne arată cine putea evita recentul accident aviatic: „Smurd ar fi putut să salveze viaţa acestor doi oameni, …dacă Arafat ar fi pus la bătaie avionul de 1 milion de euro pe care îl ţine în hangar, în aşteptarea unor intervenţii… Şi şefii din Sănătate… Dacă s-ar fi interesat la Şcoala de Aviaţie ce avion primesc în schimbul serviciilor de închiriere prestate…

Proprietarul avionului… Dacă ar fi insistat să nu accepte zboruri în conditii meteo la limită cu acest avion… Românii în general… Dacă ne-am fi revoltat în legătură cu felul în care taxele noastre sunt cheltuite pentru maşini la Senat, turle la Patriarhie şi subvenţii la chirie pentru bogătaşii RAPPS-ului… Pasagerii… dacă măcar vreunul dintre ei ar fi avut o aplicaţie de GPS în telefon, care să le spună un lucru simplu: latitudine şi longitudine… Adrian Iovan… Pentru că şi-a riscat viaţa pentru chirie, pensie alimentară şi pâine”.

Ana Q. mărturiseşte că-şi minte părinţii: „Spui adevărul și n-o să te creadă nimeni. Asta era tactica pe care o aplicam eu când eram în liceu și pierdeam nopțile prin sălile de internet sau (când) plecam 2-3 zile cu colega de bancă în căutarea sinelui…

Teorie testată de multe ori. Când vrei să minți, spui adevărul cu cea mai lejeră seninătate. E adevărul, așa că n-o să te fâstâcești și n-or să fie probleme în a-l enunța pe îndelete. Dacă e ceva ce nu ai face de obicei, o să pară atât de incredibil, încât n-o să fie crezut și atunci poți arunca minciunica pe care vor părinții s-o audă”.

Răzvan Ianculescu ne spune ce obişnuia să creadă: „Obişnuiam să cred că toţi oamenii inteligenţi ajung bogaţi… Poate pentru că ai mei îmi spuneau mereu, când eram copil, că dacă nu învăţ, am să ajung mecanic sau meşter… Cu meşterii nu am reuşit să mă înţeleg până acum, iar mecanicii sunt încă nişte oameni negri pentru mine. N-am ajuns nici meşter, nici mecanic. Nici cunoscuţii mei nu au ajuns, dar nici bogaţi nu suntem… Am stat de vorbă cu oameni deosebit de inteligenţi care se zbat undeva între sărăcie şi trai economicos şi am întâlnit bogaţi analfabeţi”.

Nice face ordine în comentarii: „Comentariul este, poate, principala formă care îți demonstrează ție, ca autor de articole, că ideile și gândurile tale au ajuns la sufletul cititorului, iar mica ta creație i-a transmis ceva… Comentariile foarte scurte… Sunt lăsate fie de oameni foarte grăbiti, fie de spammeri… Comentarii cu o lungime medie, formate din patru-cinci fraze. Aici, se vede că omul s-a străduit să încropească câteva păreri despre topicul lansat de blogger… Comentarii lungi. Cele mai multe dintre ele sunt inspirate, savuroase, dând un plus de valoare articolului…”

Spanac a citit un text despre o iniţiativă lăudabilă: „…Un om îmbrăcat cu haine vechi, care semăna cu un cerșetor, ajunge la bar și întreabă binevoitor: ‘Aveți o cafea în așteptare?’ și chelnerul îi servește o cafea.

Recapitulare: oamenii plăteau de dinainte o cafea care urma să fie servită unei persoane aflată în imposibilitatea de a-și plăti o băutură caldă! Această tradiție a început la Napoli, dar a fost răspândită în toată lumea și în câteva locuri este posibil să comanzi nu numai ‘cafele în așteptare’ dar și un sandviș sau o masă completă… Faceți ca această idee frumoasă să fie publicată în toată lumea! Ar fi minunat ca acest lucru chiar să se realizeze. Ideea este superbă. Un gest nobil, care merită tot respectul”.

Cum e femeia perfectă în ochii bărbaţilor

4Pe un site am găsit rezultatele unui sondaj de opinie care pune în evidenţă nişte lucruri, zice-se, neaşteptate despre gusturile masculilor. Veţi avea o revelaţie, văzând cum e femeia perfectă în ochii bărbaţilor. Vă redau textul în integralitatea lui (scris înclinat), însoţit de modesta mea contribuţie, care nu face decât să sublinieze importanţa acestui sondaj de opinie făcut de specialişti.

Deşi se spune că bărbaţii nu sunt atât de complicaţi precum femeile, totuşi, nici reprezentantelor sexului frumos nu le este simplu să ghicească dorinţele bărbaţilor. Iată 5 lucruri surprinzătoare pe care bărbaţii le apreciază la femei, potrivit unui sondaj de opinie realizat printre bărbaţi, de către site-ul de matrimoniale MidlifeBachelor.com.

1. Epilarea braziliană (adică îndepărtarea totală a părului pubian) s-a aflat în topul majorităţii bărbaţilor. Deşi nu foarte multe femei sunt tentate să apeleze la această modalitate de a scăpa de părul pubian, se pare că bărbaţii asta îşi doresc de la ele. Pentru ei, o femeie care nu îşi expune în totalitate părţile intime, nu este atrăgătoare.

Nu ştiu ce fel de bărbaţi au participat la sondajul de opinie care a dus la această concluzie. Fără păr pubian, femeia poate părea o puştoaică la pubertate, ori un bărbat normal la cap nu-i pedofil. Sau mă înşel? Nu mai spun că există fel şi fel de coafuri, aşa încât părul pubian poate lua forma unui fluture, a unei inimioare, a unui trabuc, a unui trifoi cu patru foi etc.

Iar damele nu-şi aranjează părul din acel loc numai ca să le arate prietenelor ce coafură şic şi-au făcut. Ia închipuiţi-vă cum ar decurge o întâlnire între fete. Mimi vine la o cafea, la o prietenă, unde sunt strânse deja mai multe femei care discută despre bărbaţi, serviciu, copii etc. Mimi le captează tuturor atenţia:

– Vreţi să vedeţi ce coafură i-am făcut lu’ asta mică?

– Care-i aia mică?

– Vrei să spui că-i mare? întreabă Mimi, jignită. Glumeşti!

– Ah, „aia”? Ia, dă-ţi chiloţii jos!

– Vai, dar nu port aşa ceva, să n-o ciufulesc!

Sigur, e complicat, mai bine o rade!

2. Aduc bani în casă. În termeni economici, bărbaţii nu mai consideră femeile un pasiv, ci un activ. Bărbaţii caută femei independente financiar, care să participe la venitul familiei, cot la cot cu ei.

Serios? Şi iubirea unde-i? Ah, da: pe card sau în portofel! Deci bărbaţii lasă dragostea să-i cuprindă, numai după ce se asigură că fata are cu ce-şi plăti singură consumaţia la restaurant. Interesant…

3. Atitudinea pozitivă. O iubită pozitivă, cu chef de viaţă, înseamnă o persoană fericită. Bărbaţilor le plac femeile care văd tot timpul partea plină a paharului, care sunt aventuroase, în viaţă şi în pat.

Ia să vedem legătura dintre optimismul unei dame şi cheful ei de aventură în general şi în aşternut în special. Tipei îi place aventura, adrenalina. Deci ar dori să sară cu coarda elastică, având speranţa că va scăpa cu viaţă. După care sare în pat, decisă să-şi continue aventura.

Cam ce ar trebui să facă în aşternut pentru a-şi potoli pofta de aventură? Sex cumva? Nu se poate! Ce, eşti copil, n-auzi că-i o iubită pozitivă? Şi iubita negativă ce face? Spune nu la orice, chiar şi unei partide de amor, vezi bine. La ce fel de dame visează respondenţii la chestionar? Asexuate? Ce fericire!

4. Calităţile fizice. Bărbaţilor le plac femeile frumoase, care arată bine, care se îngrijesc şi care au încredere în ele.

Pff, ce descoperire! Ei, da, bun e un sondaj de opinie, afli lucruri noi: bărbaţii preferă damele care arată bine! Şi eu care credeam că numai o femeie hâdă are un succes nebun la bărbaţi! Aveam impresia că numai cele care nu se îngrijesc, au oja sărită pe alocuri de pe unghii şi au uitat să se epileze, se aleg cu o mulţime de admiratori, mai ales dacă au şi platfus (urâtele, nu admiratorii). Iar eu credeam că sunt defect, preferând femeile frumoase! Ah, mi s-a luat o piatră de pe inimă!

5. Hainele strâmte. Bărbaţii se uită după femeile cu haine mulate. Însă nu atât de mulate încât să devină groteşti. Ascunde ce trebuie ascuns şi arată ce merită să fie arătat, fără să fie prea vulgar.

Uite, vezi, şi eu care credeam că numai adolescenţii se mai uită după fete. Ei nu, uimitor, şi eu, un bărbat matur, am dreptul să mă uit după o femeie. Dar numai dacă are haine mulate! Nu chiar mulate, spun specialiştii. Ce fel de haine ar fi? Un halat poate arăta ceva, dacă femeia se deplasează şi îşi dezgoleşte fugar picioarele, dar nu prea mult. Cum, femeia se plimbă pe stradă îmbrăcată într-un halat mulat?! Bine, nu prea mulat, aţi văzut cerinţele. Nu m-aş uita după ea! Ori, poate, un trening arată ceva şi nu prea? Sau e grotesc? Complicat e să fii femeie!

Acestea au fost cele mai des întâlnite răspunsuri din sondajul de opinie. Însă pe listă se mai află şi: dinţii frumoşi, părul lung, sânii foarte mari, mult sex, să fie nefumătoare şi să bea moderat.

1În final, iată, am o nouă revelaţie! Bărbaţilor nu le plac dinţii strâmbi, cariaţi, galbeni sau lipsă! Şi este normal să-mi pară respingătoare o femeie cheală, cu sânii foarte mici sau inexistenţi şi care n-are niciodată chef de amor, fiindcă n-are timp decât să bea şi să fumeze! Ce şoc! Nu mă aşteptam la aşa ceva! Şi eu care îmi făceam complexe cu gusturile mele!

Ce spuneţi voi de aceste lucruri surprinzătoare?

Învaţă să dansezi!

Dancing coupleCineva spunea că dansul este limbajul ascuns al sufletului, iar Nietzsche nu știa dacă sufletul unui filozof dorește mai mult decât să fie un dansator bun. Să înveți să dansezi nu este doar un moft. Actualmente a ajuns un foarte bun mijloc de socializare. Asta vrea și sora mea pentru fiul ei, Adrian: să socializeze, să se deprindă de mic să se descurce într-un grup. Deunăzi i-a și spus: “Învață sa dansezi, Adi, o să-ți placă!”.

Băiatul a privit-o lung și a tăcut. Și eu eram putin nedumerit. De ce un copil ar trebui să știe sa danseze? M-a lămurit sora mea, Mădălina:

– Ah, e greu sa intelegi, domnule inginer! Nu atat invatarea unor pasi de dans e importanta, cu toate ca-i va prinde bine mai tarziu. Ma intereseaza sa se deprinda de mic sa socializeze.

– De ce, Mădă, nu-i ajunge grădinița să învețe să se joace cu alți copii? Iar de socializare, ce să mai vorbim, nu vezi că acum toată lumea e conectată cu toată lumea pe Facebook? Nu vezi că ăștia mici, copiii noștri nu știu să se mai joace cu mingea, să alerge în parc, să se plimbe cu bicicleta… De șah ce să mai spun? Că n-am mai jucat o partidă de peste 20 de ani. N-ai cu cine, dar nici pe cine să înveți!

– Nu! Grădinița este, la vârsta lui, de 5 ani, ceea ce va fi școala un pic mai târziu și serviciul peste mulți ani, când va avea vârsta ta, de exemplu. Se obișnuiește numai cu un grup de copii. Vreau să știe să se comporte în orice alt grup. Și apoi, exact ce-ai spus tu. Crezi că-l voi lăsa pe fie-meu așa de izbeliște pe calculator? Mai văd cum sunt acum părinții. Lasă copilul cu televizorul pornit pe desene animate și știu că e-n siguranță. Dar așa copilul va deveni dependent de televizor. Apoi, de calculator. cum să-l las așa să “socializeze” cu necunoscuți pe net?

– Nu sunt sigur că înțeleg ideea…

– Ți-am zis că ție ți-e greu să pricepi, dar învață să dansezi și vei înțelege! Știu că ești bâtă… Uite, să-ți spun altfel. Vreau ca Adrian să știe să danseze, să picteze, să aibă habar de artă, să știe cine a fost Da Vinci, cine a fost Chopin…

– Păi nu mai sunt copil. Cum să mă apuc de dans la vârsta asta?

Nepotul meu se juca lângă noi cu o mașinuță și sunt convins că ne asculta, deși nu pricepea nimic.

– Sunt cursuri și pentru începătorii adulți. În primul rând, nu-i scump deloc. În al doilea rând, dacă n-o să fii mulțumit de ce ai învățat, ți se restituie banii dați pe abonament.

– Păi ce dansuri mă învață? Că precis n-o să fie cursuri de dans popular!

– Ba bine că nu. Există cursuri pentru orice fel de dans. Eu am fost să mă interesez la scoala de dans latino time și mi-a plăcut ce-am văzut. Așa că-l voi da pe Adi de la anul. Poate te înscrii și tu. Așa-mi faci un serviciu.

Într-adevăr, Mădălina se gândise la toate. Ba cu ocazia asta împușca doi iepuri dintr-un foc. Adi învăța să danseze, eu învățam să dansez… Câte nu facem pentru socializare!

N-au zburat din funcţii toţi vinovaţii!

Adrian Iovan informatiadebihor roIntenţionat n-am scris imediat despre tragedia aviatică. Voiam să văd dacă îşi dau demisia oamenii care ar fi trebuit să fie salvatori şi au produs o bulibăşeală, întârziind 6 ore. Şi apoi mă interesa modul în care mass-media va înfăţişa faptele. Ei bine, nimic surprinzător nu s-a întâmplat: n-au zburat din funcţii toţi vinovaţii, iar presa şi-a dat încă o dată în petic.

Aşteptările nu mi-au fost înşelate. Desigur, nu există o singură cauză a accidentului aviatic. Avionul era în funcţiune de 40 de ani, lucru revoltător pentru secolul 21. Guvernul tratează salvarea oamenilor ca pe întregul sistem sanitar: alocând foarte puţini bani pentru sănătate şi, ca să le închidă gura medicilor, îi denigrează. Să nu care cumva să ceară mărirea salariilor şi un buget corespunzător pentru a-şi putea face meseria, cu medicamente şi instrumentar de ultimă oră. Fiindcă sunt nişte şpăgari nenorociţi, nu-i aşa?

Aceeaşi tactică de succes o aplică onor guvernanţii şi în cazul învăţământului. Profesorii sunt alţi şpăgari care iau de la gura elevilor pe care ar trebui să-i educe. Astfel au rezolvat politicienii problemele a două componente foarte importante ale societăţii noastre, sănătatea şi educaţia. Le-au rezolvat, fiindcă nu iese nimeni în stradă să ceară ceea ce ar trebui să revendice. Politicienii pot dormi liniştiţi pe scaunele lor.

                               Aşteptăm demisia guvernului!

Măcar fiindcă au murit doi oameni care voiau să salveze o altă viaţă, guvernul trebuia să-şi dea demisia în bloc. Nu ajunge că unii capi au renunţat la funcţii, nu ajunge nici că ministrului de interne i s-a cerut să-şi dea demisia “de onoare”. Dar acest Radu Stroe, deja fost ministru de interne, n-a înţeles nici acum că era responsabilitatea lui să coordoneze operaţiunile de salvare, ba i-a mai şi lăudat pe cei din subordine pentru felul în care au acţionat! Şi din cauza lor zborul a doi oameni s-a frânt prea devreme: pilotul avea 55 de ani, iar studenta, doar 23.

Unii spun că Adrian Iovan n-ar fi luat în seamă buletinul meteo. Că ar fi bravat, bazându-se excesiv pe măiestria lui la manşă. Alţii spun că e un erou şi că a acţionat aşa din dorinţa de a ajunge mai repede la destinaţie cu oraganele ce urmau a fi transplantate şi că era conştient că zăpada care se va depune pe aripile aparatului va influenţa negativ portanţa în zbor. Era un risc asumat cu bună ştiinţă. Sigur, unul dintre factorii care au dus la producerea catastrofei a fost starea vremii, iar măiestria pilotului n-a mai fost de ajuns.

Nu cunoaştem toate amănuntele şi, foarte probabil, nu le vom afla niciodată. Accidentul s-a produs dintr-un cumul de factori, însă nimeni nu mă va face să înţeleg de ce avionul a fost reperat abia după 6 ore de la accident, şi atunci, nu datorită celor responsabili de asta, înarmaţi cu instrumente moderne, ci mulţumită flerului unui om al muntelui, care n-a avut nevoie decât de cunoştinţele lui despre zona pe care o ştia ca pe propriile buzunare.

Nu înţeleg cum de a fost posibil ca aparatul de zbor să nu poată fi găsit cu ajutorul unui dispozitiv prezent la bord special pentru astfel de cazuri. Nu pricep cum de nu s-a acţionat aşa cum trebuie, din moment ce un doctor supravieţuitor a apelat de cinci ori serviciul unic de urgenţă. Operatorii de la 112 au înţeles greşit coordonatele locaţiei avionului. E incredibil!

S-au investit 400 de milioane de euro în acest serviciu şi foarte bine s-a făcut, dar se spune că angajările la 112 nu se fac pe criterii de competenţă profesională, ci pe bază de grade de rudenie şi, astfel, în posturi-cheie ajung oameni nepregătiţi, deşi în fruntea lor se află un general plătit cu 10 milioane de lei lunar. Nu salariul său mă revoltă (are o răspundere uriaşă, aşa că e retribuit pe măsură), ci felul în care a acţionat în acest caz. Sau, mai precis, n-a acţionat. E serviciu de urgenţă, cum să tergiversezi atâtea ore?!

                     Silicoanele au fost puse în umbră de sicrie

Am fost ziarist şi am ieşit din sistem pentru că întreaga mass-media se politizase. Trusturile de presă sunt conduse de oameni care au intrat în politică. Legea e imbecilă dacă le permite asta. Ar fi trebuit ca presa să fie apolitică. Acum, un jurnalist nu-şi poate face meseria cu imparţialitate, dezinformează şi ascunde adevăruri deranjante pentru politicienii din fruntea lor.

Şi totuşi, poate din solidaritate de breaslă, speram că mass-media va fi profesionistă în tratarea acestui caz. Mă aşteptam să-şi dea în petic, ca de atâtea alte ori, însă trăgeam nădejde că măcar acum n-o va face. Televiziunile au mediatizat excesiv sentimenetele celor ce-şi plâng morţii, pentru a crea emoţie şi a-şi mări audienţa. Până şi show-urile tv au bătut moneda pe această tragedie.

În alt context, te apuca râsul să vezi că nurii piţipoancelor sunt întrecuţi de imaginile funebre. Prim-plan cu silicoanele unei aşa-zise vedete? Nu, e mai interesantă imaginea morţilor în sicrie! Doamne, până unde se va ajunge?! Ce e mai interesant, faptul că o asistentă apare beată pe sticlă (nu aia din care băut) şi că are o fustă minusculă, deşi îi lipsesc chiloţii de pe ea, sau că fata decedată în accident avea lacrimile îngheţate pe obraz? Cui îi servesc astfel de imagini?Aurelia Ion presaonline com

Da, telespectatorul şi cititorul sunt interesaţi de amănunte macabre, ştiu bine, dar n-ar trebui să le arătăm aşa ceva. Ştiu pentru ce sunt puse întrebări idioate, de genul: „Ce aţi simţit când aţi auzit de accidentul fostului dvs. soţ?” sau „Care a fost primul dvs. gând când aţi aflat de moartea fiicei dvs.?”. Da, ştiu, dar nu le accept.

După studenta Aurelia Ion, va fi îngropat şi Adrian Iovan şi sper ca familiile să fie lăsate în durerea lor de către jurnalişti. Să le fie eternitatea uşoară celor decedaţi! Şi să nu ne mai hrănim cu sentimentele rudelor îndurerate! Deja e prea mult…

La ce serveşte un studiu hidrogeologic

locuinţe ciudateAm un prieten, Andrei, care doreşte să ridice mai multe clădiri într-o regiune deluroasă: un hotel, un restaurant, două magazine şi o sală de spectacole, care se poate transforma rapid în discotecă. Există posibilitatea de a avea energie electrică şi racordare la instalaţia de gaze. Zona nu are canalizare şi apă. Interesându-se de demersurile legale necesare, a aflat că îi trebuie un studiu geotehnic şi unul hidrogeologic. M-a interesat la ce serveşte un studiu hidrogeologic.

Andrei susţine că studiul hidrogeologic poate duce la economii de mii sau zeci de mii de euro ori, iar absenţa lui, la pierderi la fel de mari. Acesta constă în determinarea caracteristicilor surselor de apă existente şi arată în ce condiţii poţi asigura alimentarea cu apă. Studiile hidrogeologice cuprind toate activităţile ce necesită alimentarea cu apă.

El spune că în domeniul apei potabile, sursa acesteia este, de obicei, subterană. Se calculează necesarul pentru nevoile estimate de consum de apă. Din analizele efectuate va rezulta dacă apa captată este de o bună calitate şi necesită sau nu tratare în vederea potabilizării.

El vrea ca prin studiului hidrogeologic să se evalueze starea stratului acvifer, nivelul hidrostatic şi hidrodinamic. Se vor determina debitele optime de exploatare pentru puţuri. Se va stabili necesitatea tratării apei într-un fel sau în altul.

Astfel de studii se compun din mai multe elemente, printre care şi-a amintit de executarea de puţuri de mică, medie şi mare adâncime; inventarierea surselor de apă subterană cu caracteristicile hidrologice respective; evaluarea stării straturilor acvifere; determinarea nivelului hidrostatic şi a celui hidrodinamic; analize bacteriologice.

Preţul pe care va trebui să-l plătească depinde, printre altele, şi de numărul forajelor hidrogeotehnice existente, de numărul de analize efectuate şi de necesarul de apă dorit. Pentru detalii suplimentare mi-a spus să intru pe site-ul www.hidrogeotesting.ro, unde el a găsit specialişti cu vechime de peste 20 de ani în astfel de studii.

Andrei m-a făcut curios şi m-am uitat pe site-ul recomandat de el. Cu această ocazie, am aflat, într-adevăr, nişte amănunte interesante. De exemplu, am văzut ce fac specialiştii aceia. Pe lângă studiul hidrogeologic propriu-zis şi execuţia de foraje pentru puţuri de apă cu dotarea ulterioară necesară dării în folosinţă, realizează studii geotehnice de detaliu sau pentru proiectul de autorizarea de construire, monitorizare geotehnică, avize geotehnice si operaţiuni de penetrometrie dinamică de la uşoară (PDU), la foarte grea (DSPH).

Foarte important mi se pare faptul că echipele lor se pot deplasa oriunde în România, pentru oricare dintre serviciile pe care le oferă. Îndelungata lor experienţă în domeniu le permite să lucreze în cele mai variate condiţii, din Delta Dunării până în varfurile munţilor Carpaţi.

Se prea poate ca Andrei să fie mulţumit de toate aceste informaţii, dar deocamdată nici el nu ştie cât va trebui să cheltuiască. E conştient că, după ce va obţine un deviz preliminar, la preţul tuturor lucrărilor se vor adăuga nişte costuri suplimentare, foarte greu de prevăzut şi evaluat, pentru diverse lucruri care ţin de organizarea şantierului. E un domeniu interesant, dar habar n-am când îmi vor folosi informaţiile culese.

Dacă tâmpenia ar durea, mulţi internauţi ar urla!

computer-man-angry1În fiecare zi, destui oameni tembeli şi inculţi sunt trimişi de Google în curtea mea. Ar vrea să dea buzna în casă, cu şoşonii lor noroiţi, rupţi şi cusuţi cu sârmă. Rezist şi-i ţin vitejeşte la uşă. Însă ştiţi şi voi cum sunt oamenii ăştia, proşti, dar mulţi. Nenorocirea e că au dreptul să voteze. Şi-i aleg pe ai lor, după cum se vede. Mă tem că într-o zi voi ceda nervos şi voi pune mâna pe topor! Ei asasinează limba română! Păi dacă tâmpenia ar durea, mulţi internauţi ar urla!

Întrebări existenţiale

Cum să devi killer? Asta e relativ simplu. Trebuie doar să urmezi cursurile organizate de Şcoala de Arte şi Meserii, la oricare dintre clasele de profil: criminal simplu, asasin în serie şi autor de genocid. Ţi se eliberează şi o diplomă recunoscută de Ministerul Muncii. Apoi va trebui să plăteşti taxele şi impozitele aferente câştigurilor, dar vei primi pensie.

Cum să cucereşti un băiat dacă ştie de prietenul tău? Întreab-o pe mama prietenului tău. Ştie precis.

De ce plâng bărbaţii când îi părăsim? Se gândesc la trista voastră soartă, fără ei, masculii. Perspectivele sunt sumbre…

De ce se folosesc mai mulţi neuroni pentru controlarea activităţii limbii decât pentru alte organe de aceeaşi dimensiune? Nu-mi dau seama de câţi neuroni ai avea nevoie ca să controlezi un organ. Însă ştiu precis că atunci când îţi dai frâu liber limbii, cu siguranţă, stingherul tău neuron se odihneşte.

De ce se mărită femeile? Asta se întreabă toate doamnele măritate, mai devreme sau mai târziu. Savanţii presupun că ele numai aşa pot gusta din deliciile viitorului divorţ.

Unde se pun piercinguri la bărbaţi? Numai pe cele şapte continente. În altă parte n-are rost să cauţi.

Cine îi plăteşte pă gardieni publici de la ţară? Depinde de la ţară la ţară.

Ţigarea electronică are legătură cu durerea de spate? Desigur, dacă te trânteşti pe ea.

Cât costă un diriginte de şantier? Preţul fluctuează în funcţie de cursul Dunării şi cel valutar.

Cum să cucereşti un băiat cu un sărut? Trebuie să te apuci să pupi toate broaştele întâlnite în cale, sperând că vei găsi prinţul gata îndrăgostit de tine.

Cum exciţi un băiat? Dacă te-ai uita bine la tine, ai şti foarte bine că băieţii n-au nicio vină.

De ce se zice că dragostea este în aer? Fiindcă explodează inimile.

Ce beneficii avem de la pisici? Cele obişnuite: lapte, lână, pene, piele, fildeş, ouă, şi carne.

Mari revelaţii

E adevărat că dacă nu uiţi mori mai repede. Asta-i scuza ta ca să nu te apuci de învăţat? Chipurile, ca să n-ai ce uita, nu?

Soacra mea o javră. Te rog foarte mult să nu mă jineşti! Cum îţi permiţi să faci comparaţie între mine şi o soacră?!

Cel mai norocos om are numai noroc. Serios?! Nu se poate!

Vreau să ştiu cum se face sex în doi indicaţiile pe care trebuie să le fac. Dar nu-ţi mai ajunge sexul în trei sau patru? Ia încearcă de unul singur!

Poze de citit cu cei mai frumoşi căţei din lume. Aha, tu citeşti pozele şi textele îţi încântă ochii…

Sex în scris. Ce, te-ai săturat de oral?

Masochism tratament. Cel mai bun tratament constă în umilire, încătuşare şi biciuire.

Superstiţii legate de chiloţi. Da, se ştie că sunt foarte incomode dacă le legi de chiloţi. Rişti să-ţi intre acolo acolo unde nici soarele nu intră…

Piatra filozofală

20 de întrebări la prima întâlnire. Toate astea înseamnă interogatoriu preliminar.

Înjurături pentru femeile curve. Dar de ce, te simţi cu musca pe căciulă? Sau eşti rea de muscă?

Pastila inteligenţei umane. Degeaba o cauţi, nu te va ajuta la nimic.

Minciuni albe. Preferabile sunt adevărurile albastre.

Cel mai bătrân sex. Asta-i ghicitoare? Îţi trebuie un morcov tânăr.

Muzica jumate haos jumate sârba. Da, te referi la hip hop.
angry460
Interpretare vise autobuz pierdut. Înseamnă că te vor prinde controlorii. Ia tramvaiul!

Filme cu buci goale pe perete în secret. Te înşeli, astea s-au desecretizat. Tu nu te uiţi la show-urile de la televizor?