V-am arătat de curând că România este ţara cu cele mai multe taxe absurde din lume. Totuşi, în Europa ocupăm un onorant loc doi în privinţa numărului de taxe din afara Codului Fiscal. Pentru a deveni numărul unu, ne permitem să le propunem aleşilor noştri să instituie alte câteva dintre cele mai tâmpite impozite din toate timpurile, inspirate din birurile mai vechi sau mai noi impuse în lumea largă. Acestea ar fi taxa pentru contrazicerea conducătorilor, cea pe existenţă, dar și faimoasa taxă pe sare.
Taxa pe sare – Unii consideră că a taxa sarea a fost cea mai tâmpită măsură a unor conducători din întreaga istorie a umanităţii. Astfel, taxa pe sare a dus la căderea Imperiului Chinez şi la grăbirea Revoluţiei Franceze. Mai mult, în India anilor 1930, chiar şi Mahatma Ghandi, iniţiatorul revoltelor nonviolente, a început mişcarea de independenţă naţională pe fondul protestelor împotriva acestei taxe abuzive.
Le sugerăm onor parlamentarilor români să aibă înţelepciunea de a pune pe tapet un impozit pe sare. În acest sens, aşteptăm cu interes inţiativa unui politician vrednic şi cu scaun la cap, aşa cum sunt toţi aleşii noştri din Parlament.
Taxa pe barbă – Petru cel Mare al Rusiei (1672-1725) a impus o taxă pe barbă absolut idioată. Se pare că ţarul Petru I detesta bărbile. O revenire în forţă a urii faţă de barbă s-a înregistrat în România ceauşistă. Despre bărbaţii cu barbă şi mustaţă se credea că sunt intelectuali, deci potenţial periculoşi pentru regimul comunist.
Ca o extensie a acestei uri faţă de părul facial, a existat o perioadă pe vremea lui Ceaşcă în care orice bărbat cu părul mai mare putea fi ridicat de pe stradă de miliţienii zeloşi şi azvârlit într-o frizerie, ca să fie tuns. Un unchi de-al meu a fost acostat de trei miliţieni care l-au trimis într-o frizerie, fiindcă li s-a părut lor că are părul periculos de mare.
Era iarnă, frig, iar unchiul meu avea căciulă în cap. În frizerie şi-a dat jos tacticos paltonul, l-a pus în cuier şi, înainte să se aşeze pe scaunul frizerului, şi-a scos căciula. Gestul lui a fost urmat de un acces de ilaritate, ba unii au şi început să aplaude: unchiul meu era complet chel! Îi mai creştea părul doar pe ceafă…
Taxa pe existenţă – Capitaţia sau taxa pe cap de locuitor prevedea ca cetăţeanul să-i plătească guvernului o sumă numai pentru faptul că este în viaţă. În Anglia secolului al XIV-lea s-au perceput mai multe taxe pe cap de locuitor. Una dintre ele a devenit de trei ori mai mare decât cea iniţială. Țăranii s-au răsculat şi, în 1381, a izbucnit prima revoltă țărănească din istorie.
Drept mulţumire pentru traiul îmbelşugat asigurat populației de înțelepții noştri conducători, le propunem să se gândească, în imensa lor grijă faţă de alegători, la instituirea unei taxe pe aerul curat pe care îl respirăm. Suma strânsă va fi folosită pentru achiziţionarea unor maşini scumpe dotate cu filtre performante, pentru onorabilii noştri parlamentari.
Taxa pentru contrazicerea conducătorilor – O măsură tâmpită din secolul al XVII-lea, luată de conducătorii englezi ai vremii, a fost instituirea unei taxe mari pentru cei care voiau să protesteze sau să se exprime în contradicţie cu stăpânirea. Oliver Cromwell a introdus o astfel de taxă percepută regaliştilor. Cromwell a folosit sumele strânse pentru constituirea unei miliţii care să acţioneze împotriva protestatarilor, un soi de Jandermerie de azi.
Ce le lipseşte românilor e o taxă pentru cei care cutează să crâcnească împotriva iubiţilor noştri conducători. Astfel, pentru înjurăturile cu tentă sexuală la adresa guvernului, partidului de guvernământ şi preşedinţiei, cum ar fi trimiterile la origine şi scandarea cuvântului duios m…e, taxa va fi mai mare decât pentru obişnuitele pomeniri ale morţilor şi Cristoşilor mă-sii. Cu sumele strânse se vor înarma forţele de ordine cu spray-uri lacrimogene, tunuri de apă şi gloanţe de cauciuc.
Taxa pentru libertate – În Roma antică exista aşa-zisa “taxă a dezrobirii”, cu care un sclav îşi putea cumpăra libertatea. Desigur, unui sclav îi era imposibil să strângă atâţia bani. Noi am plătit cu sânge libertatea de a putea scrie astfel de rânduri.
Taxa pe traficul ilegal de droguri – În înţelepciunea sa, Serviciul American de Beneficii Interne a cerut ca cetăţenii care s-au implicat în activităţi criminale să se autodenunţe! Instrucţiunile stipulate pentru taxarea veniturilor prevedeau ca “veniturile ilegale, precum banii obţinuţi din traficul ilegal de droguri, să fie incluse în Formularul de venit 1040”. Desigur, această taxă tâmpită n-a fost plătită niciodată de niciun american.
Taxa pe horn – Taxa pe coşurile de fum a fost instituită în Anglia, în anul 1660. Cetăţenii clasei de jos au fost suprataxaţi, aşa că oamenii şi-au mascat hornurile de pe case, păcălindu-i pe inspectorii care le răscoleau locuinţele pentru a găsi sobele.
În România, se pare că din această taxă pe horn s-au şi inspirat edilii pentru a introduce taxa pe care este obligat s-o plătească orice cetăţean care nu mai poate suporta achitarea facturii nesimţit de mari la întreţinere şi renunţă la calorifere.
Taxa pentru premiul Nobel – Premiile Nobel sunt taxate de Serviciul de Beneficii Interne din Suedia. Numeroase alte premii, printre care premiile Pulitzer, sunt şi ele taxate. Premiații cu Nobel sunt scutiţi de impozit, numai dacă renunţă la premii, oferindu-le în scop caritabil sau cedându-le statului suedez. Vă sfătuiesc nici să nu mai bateţi drumul până în Suedia, renunţând la premiu, în semn de mulţumire pentru atenţie.
Acesta este un pamflet şi trebuie tratat ca atare.
Si cea mai stupida e cea din articolul anterior, taxa pe ploaie :)) Misto unchiul tau, chel si cu plete pornite din ceafa.
Taxa păe ploaie e superbă,
dar eu aştept introducerea taxei pe sare…
Nu trebuia sa le publici ca astia precis le vor aproba.
Asta şi aştept. Mai ales aia cu sarea.:)
Salut,
Iti urmaresc atent post-urile de pe blog. Imi place cum scrii. Asta m-a determinat s-mi deschid si eu un Blog. Vreau sa intru si eu in comnunitatea voastra si o sa-mi postez zilnic opiniile. Am inceput deja. Acesta este Blog-ul meu: http://opinieseparata.blogspot.com
Te invit sa facem schimb de link-uri in Blogrol. Asta daca iti place desigur cum scriu.
Eu sunt la inceput dar sper ca vom fi prieteni pe viitor.
Daca esti interesat contacteaza-ma la adresa: blogurismart@gmail.com
Eu am sa te urmaresc in continuare! Tine-o tot asa!
Cu stima,
Ionut Alin.
Aberant rau impozitul asta pe barba. Nu ca le-as agrea in mod deosebit, dar nici nu vad cu ce deranjeaza barbatii cu barba, mustata sau parul lung? Prea multe ciudatenii in lumea asta mare. De ce trebuie sa-si complice atat de mult oamenii existenta? 🙁 De ce trebuie sa fie atat de limitati?
Am spus de mai multe ori că lumea e nebună.
Numai dacă vezi ce conducători îşi aleg oamenii
şi îţi dai seama că sunt anormali…
Deci cred ca cea mai tare ar fi Taxa pe traficul ilegal de droguri. Fiscul si cu Politia ar fi de acord cred, ca si asa nu-s in stare sa faca mare lucru…
Văd că nu vrea nimeni taxa pe sare…
Prezentă vineri la Mangalia , unde a inaugurat portul turistic, ministrul Turismului şi Dezvoltării Regionale, Elena Udrea, a declarat că este de acord cu taxa de paragină iniţiată de primarul Claudiu Tusac , întrucât este nevoie ca cei care nu îşi îngrijesc activele să fie sancţionaţi. Pe de altă parte, reamintim că taxa de paragină iniţiată de Claudiu Tusac şi votată de consilierii mangalioţi a fost atacată în contencios de prefectul judeţului Constanţa, Claudiu Palaz. Lucru pe care Tusac nu a omis să îl readucă în atenţie, de faţă cu Udrea, declaraţia lui Palaz pe această temă fiind: Sunt de acord cu taxa de paragină, este oportună, însă hotărârea trebuie să fie legală. Asta este singura problemă, privind legalitatea hotărârii, iar doamna ministru ştie acest lucru, cu toate că primarul Mangaliei a vrut să ducă discuţia pe o altă pantă, a spus prefectul.
Pamflet dar adevarat, nu te gandi ca si acum nu sunt taxe inutile, sunt si chiar ciudate rau.
Unele sunt bataie de joc la adresa noastră…