Despre misterele creierului uman

Creierul este „aparatul” cel mai complex al corpului omenesc, mai performant decât cel mai tare computer din lume. Partea stângă a creierului e asociată cu gândirea abstractă, analitică şi obiectivă, care e atentă la detalii şi e foarte uzitată de oamenii de ştiinţă. Partea sa dreaptă e responsabilă de intuiţie, de gândirea imaginativă şi metaforică şi le e de folos mai ales artiştilor şi inventatorilor. În continuare vom afla unele dintre misterele creierului uman.

De ce trebuie să gândim pozitiv?

Oricând am avea un gând, formăm o nouă conexiune în creier. Cercetătorii afirmă că un gând e ca o nouă cale care se formează în creier. Cu cât avem mai des acelaşi gând, cu atât bătătorim acea „potecă” şi ne e tot mai uşor să avem din nou acel gând. De aceea trebuie să gândim pozitiv.

În medie, avem în jur de 70.000 de gânduri în fiecare zi! Deci este important să avem cât mai multe gânduri pozitive. Dacă putem să scoatem ceva pozitiv şi din întâmplările negative, reuşim să devenim mai fericiţi. Şi meditaţia regulată ne poate ajuta.

Ideile cele mai bune nu ne vin la serviciu, acestea însumând doar 3% dintre ele, ci atunci când nu lucrăm. De exemplu, Agatha Christie, cel mai vândut scriitor al tuturor timpurilor (alături de Shakespeare), mărturisea că cele mai bune idei privind crimele înfăptuite de personajele sale îi vin în timp ce spală vasele, activitate pe care o detesta.

Cât ne folosim din creier?

Nimeni nu ştie sigur. Se spunea că ne-am folosi doar de 7% din creier, în timp ce Einstein ar fi utilizat 10%. Adevărul e că nu există vreo zonă inactivă în creier şi se pare că ne folosim mai mult din capacitatea lui, fiindcă practic fiecare arie a sa are uneori o activitate intensă.

Deşi reprezintă numai 2% din greutatea totală a corpului, creierul uman are nevoie de 15% din cantitatea de sânge şi de 20% din cea de oxigen a organismului pentru a funcţiona optim, ca şi de o mare cantitate de glucoză.

Creierul poate trăi fără oxigen între 4 şi 6 minute. Dacă rămâne între 5 şi 10 minute fără oxigen, creierul va fi afectat definitiv. Interesant, dar creierul va continua să transmită impulsuri electrice circa 37 de ore după moarte!

Creierul nu simte durerea

Deşi este centrul de percepţie şi interpretare al tuturor durerilor, creierul în sine este lipsit de receptori ai durerii. Şi atunci, de ce ne doare capul? Ei bine, durerile aparţin ţesuturilor adiacente materiei nervoase, nicidecum creierului.

Creierul uman e format din aproximativ 60% grăsime. Dacă îi vorbim şi-i citim poveşti copilului, îl ajutăm să-şi dezvolte capacităţile creierului. De altfel, creierul copiilor care învaţă două limbi înainte de vârsta de 5 ani se dezvoltă mai bine, iar ca adulţi materia lor cenuşie va fi mult mai densă. Creşterea creierului se opreşte pe la 15 ani. Numărul de neuroni poate ajunge la 100 de miliarde. Vasele care străbat creierul măsoară însumate peste 160.930 km.

Neuronii se regenerează toată viaţa

Marea majoritate a neuronilor se dezvoltă până în jurul vârstei de 7 ani, de aceea copiii ar trebui să aibă tot felul de activităţi care să le solicite atât capacităţile intelectuale, cât şi cele motrice (dans, patinaj etc., care necesită o coordonare mai intensă decât simpla alergare). S-a constatat că unii neuroni se regenerează chiar şi la două săptămâni.

De exemplu, din cauza unor mirosuri foarte puternice sau care au noxe, fiind toxice pentru neuronii olfactivi, mor o mare parte dintre aceştia. Dar, la două săptămâni, neuronii olfactivi se regenerează. Desigur, şi alţi neuroni din creier se regenerează, dar unii mult mai lent, chiar după 30 de ani.

De ce visăm?

Nu existăconsens. Unele studii concluzionează că visele nu ar avea un scop în sine, pe când alţi cercetători afirmă că visele ar fi esenţiale pentru starea noastră mentală, emoţională şi fizică. O altă teorie legată de vise ar fi că ele ajută la reducerea agitaţiei mentale.

Nu toţi neuronii sunt la fel. Informaţia circulă cu viteze diferite, prin intermediul a diverşi neuroni. Există mai multe tipuri diferite de neuroni. Astfel, informaţia poate circula cu numai 0,5 m/s, dar poate ajunge şi la 120 m/s. Ce înseamnă iute ca gândul? Se pare că viteza cu care circulă informaţiile între sinapse poate fi de peste 270 km/h.

Când suntem treji, creierul nostru generează îndeajuns de multă energie pentru a aprinde un bec, având între 10 şi 25 W. Creierul generează mai multe impulsuri electrice într-o zi decât toate telefoanele de pe glob la un loc.

IQ-ul e direct proporţional cu durata viselor

Cu cât creierul poate acumula şi procesa mai multe informaţii, cu atât are mai mare nevoie să-şi atenueze excesele, pe care le prelucrează şi le inhibă sau potenţează în timpul somnului. Astfel, ideea de interpretare a viselor are un dram de adevăr.

Deşi suntem înclinaţi să credem că cea mai mare parte a activităţii creierului este diurnă, în stare de veghe, totuşi, noaptea, creierul e mult mai activ decât în timpul zilei. Nu se cunosc toate amănuntele, însă cercetătorii sunt de părere că activarea cerebrală intensă din timpul somnului se datorează proceselor reparatorii, când se produce reechilibrarea fizică, psihică şi emoţională. De altfel, după un efort intelectual intens, suntem la fel de obosiţi ca şi după ce am depus un efort fizic foarte mare.

Diferenţele de mărime şi greutate ale creierului nu reprezintă şi diferenţe legate de capacitatea mentală. Greutatea creierului lui Einstein era sub masa medie a creierului uman. Cu cât memorăm mai mult, cu atât hipocâmpul devine mai mare. Hipocâmpul e una dintre acele zone din creier în care apar noi neuroni pe tot parcursul vieţii.

Comments

comments

10 Comments

  1. Rudolph Aspirant 24/04/2014
  2. Rudolph Aspirant 24/04/2014
  3. Rudolph Aspirant 24/04/2014
    • Javra 24/04/2014
  4. Fairytale 25/04/2014
    • Javra 25/04/2014
  5. Vienela 26/04/2014
    • Javra 26/04/2014
  6. Nice 26/04/2014
    • Javra 26/04/2014

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Read more:
Cumpărăturile online sunt făcute mai ales de bărbaţi

Se ştia foarte bine pasiunea femeilor pentru a face diverse cumpărături. Totuşi, un recent studiu a arătat că nu mai...

Cel mai infect obiect nu e vasul de toaletă

Cele mai recente cercetări legate de igiena locuinţei au relevat care sunt cele mai murdare obiecte din universul nostru casnic...

Ce să înveţi ca să iei carnetul de şofer

Zilele trecute mi-a telefonat Petre, un văr cu care nu mai vorbisem de multă vreme. Voia să-şi ia carnetul de şofer....

Close