Sora mea, Mădălina, a născut în urmă cu 6 luni un băieţel adorabil, Ionuţ. Carevasăzică, iată-mă un unchi serios, cu toată tinereţea mea! Nu-i nimic, i-am spus Mădălinei că-mi voi ajuta nepotul să crească repede şi frumos, într-un an cât alţii în cinci, îl duc din timp la femei, să vadă că nu-i mare scofală, după care să se însoare şi să conceapă măcar un copil acolo. Dulce va fi răzbunarea, s-o facă bunică pe soră-mea, când ea va fi în floarea vârstei, însă mai am de aşteptat câţiva ani buni până atunci!

Până una, alta, trebuie să-i duc cu maşina pe Mădălina, Cornel, cumnatul meu, şi sugar, la socrii Mădălinei, la ţară, undeva într-o regiune deluroasă. Fiind de mers câteva ore, s-a pus problema să cumpărăm un scaun auto pentru Ionuţ. Nici vorbă să ţii copilul în braţe vreo cinci ore bune, fără pauză, ca să ajungem la destinaţie. Ar fi fost mai mare chinul şi pentru părinţi, şi pentru copil. E drept, a fost mai simplu decât mă aşteptam să găsesc un magazin online care să comercializeze astfel de produse.

Am găsit pe net un magazin care are tot felul de cărucioare, landouri, scaune auto, premergătoare, mobilier pentru copii, leagăne, hamace şi câte şi mai câte. Am văzut o chestie deşteaptă: scaunele auto eru împărţite pe grupe de greutate, de la 0 la 36 kg. I-am cumpărat o scoică frumoasă foc, nu prea grea, are 3,2 kg, cu pereţi dubli şi cu protecţie eficientă pentru un eventual impact lateral. Şezutul a fost conceput în aşa fel încât să-i poată oferi bebeluşului posibilitatea de a se ghemui.

În automobil, scoica este fixată cu centura maşinii cu prindere în 3 puncte de siguranţă, pe banchetă, cu spatele la direcţia de mers. Am socotit că Ionuţ va fi mai ferit pe banchetă, între părinţii lui. Pe scaunul din faţă, dreapta, va sta prietena mea, Alice, care a ţinut cu tot dinadinsul să-i cunoască pe părinţii cumnatului meu.

După două ore şi jumătate de mers continuu, am tras pe dreapta să mă odihnesc puţin, iar ceilalţi să se dezmorţească. Lui Ionuţ care abia atunci s-a trezit, a fost nevoie să i se schimbe scutecele. Apoi, cu toţii am mâncat câte o gustare, în afara copilului, pe care l-a alăptat mama lui. Nu mai spun că prietena mea, văzându-mă somnoros, s-a urcat la volan, iar eu şi Ionuţ am dormit ca boierii până la destinaţie. Cornel a luat bebeluşul din maşină cu tot cu scoică, pe care a lăudat-o în treacăt. Pe Ionuţ îl vedeau pentru prima oară buncii lui din partea tatălui…

Comments

comments