Istoria bicicletei

Bicicleta e un vehicul rutier cu două roți așezate în linie una în spatele celeilalte, pus în mișcare de forţa umană, cu ajutorul a două pedale acționate cu picioarele. Se spune că, din punct de vedere energetic, mersul pe bicicletă e de 3 ori mai eficient decât mersul pe jos. Astfel, ne deplasăm cu o viteză de cel puţin 4 ori mai mare. Să vedem istoria apariţiei bicicletei.

Ideea unui vehicul pe două roţi individual i-a aparţinut, ca atâtea altele, lui Leonardo da Vinci. În 1790, contele Mede de Sivrac a inventat celeriferul. Greu de folosit, fără direcție, pedale și frâne și fiind propulsat de picioarele celui care se aventura să se caţere pe el, celeriferul a reuşit să scurteze distanțele, folosind forța umană. Oricum, era mai rapid ca mersul pe jos.

Totuşi, se socoteşte că strămoșul bicicletei a fost baronul german Karl Drais, care și-a patentat invenţia în 1817. El a creat o maşinărie bizară, cu două roţi din lemn, numită “Laufmachine” (“maşină pentru alergat”) sau drezină.

În 1865, fierarul Pierre Michaux, din Paris, a făcut pentru drezină o roată din față mai mare decât cea de spate. Roata din faţă avea două pedale întărite cu metal atașate pe axul ei. Acesta era un velociped, popular, “scuturător de oase”, fiindcă străzile erau pavate cu pietre. Pentru doamne, dar şi pentru bărbaţii cu prestanţă, cum ar fi medicii şi avocaţii, a apărut tricicleta.

Scoţianul Thomas McCall a conceput în 1869 o bicicletă cu un sistem de pârghii care antrenau roata din spate. După 10 ani, Henry Lawson a construit o bicicletă cu lanţ care angrena roata din spate, păstrând roata din faţă mai mare. Imediat după aceea, John Kemp Starley a făcut un model cu roţile egale şi lanţ. În 1888, alt scoţian, John Dunlop, a conceput anvelopa umflată cu aer, pentru ca fiul lui să meargă mai comod cu tricicleta.

Până acum, bicicleta şi-a păstrat aceleaşi caracteristici: un cadru romboidal, construit mai întâi din lemn, apoi din oţel, din titan şi apoi din materiale plastice cu fibre de carbon; o furcă fixată cu o articulaţie de cadru; un ghidon şi, desigur, şa.

Din punct de vedere legal, din 1968, bicicleta e considerată vehicul, iar cel ce o conduce este șofer. Asta mă va face ca mai întâi să învăţ bine regulamentul rutier, după care voi căuta pe net cele mai ieftine biciclete second hand şi voi avea bicicleta pe care voiam, la un preţ mai mic.

Comments

comments

2 Comments

  1. elly weiss 20/07/2013
    • Javra 20/07/2013

Leave a Reply

Read more:
Animale turmentate

Nu ştiu care este percepţia voastră, dar de-o vreme mi se pare că timpul trece foarte repede. Sunt nevoit să...

Înjurăturile aduc cititori, nu laudele!

În urmă cu puţină vreme, am făcut pe blogul meu mai multe încercări de a vedea ce ar putea atrage...

Când dă norocul peste mine?

Nu ştiu cum e pentru voi, dar la mine toate semnele care vestesc îmbogăţirea dau greş. Indiferent ce spune horoscopul,...

Close