Perle realizate la Bacalaureat

Cu toate că cei mai mulți elevi care au dat Bacul în acest an au opinat că proba de Limba și literatura română a fost mai ușoară decât se așteptau, unii dintre absolvenții clasei a XII-a au devenit autori de perle de toată frumusețea. Unii au spus că lui Eminescu îi plăcea să facă dragoste în natură și că a murit de ciudă, Cătălin şi Cătălina şi-o trăgeau în spaţiul rustic, iar Blaga iubește tot ce mișcă.

La noi în ţară, numai proştii, borfaşii, cocalarii, pesediştii, cei care au bani să se ducă, ei călătoresc, proştii care muncesc nu au noroc să vadă locuri frumoase.

Totodată, puştoaicele astea sau panaramele au acces la locuri frumoase, deoarece se târâie cu câte un hodorog şi au farmec pentru locul în care trăiesc.

Domnul care a scris regreta că nu s-a făcut controlor, ca să se plimbe cu trenul. Pe lângă salariu, putea să ia spagă de la cei fără bilet.

Oamenii ştiu să aprecieze mâncărica, băuturica, o puştoaică bună în pat şi eventual nişte bani pe gratis, acolo e locul frumos.

Autorul e plin de nervi pe revista Lumea Turistică, pentru că îi face multe apropouri să plece şi el nu poate.

Din text se deaprinde vizitarea unor locuri necunoscute când n-ai pe face pacasă.

Autorului i s-a luat să vadă superpoze prin revistă, aşa că şi-a luat barcă şi s-a dus pe Nil.

Oamenii nu pot aprecia farmecul locului, dacă îi umple de spume şoselele, gunoaiele şi preţurile mari. Este experienţa mea personală şi a prietenilor mei care au maşină.

Nu e nimic mai romantic decât să te bagi în mijlocul câmpului seara şi să scrii despre el, aşa cum a făcut Tudor Arghezi.

Arghezi îşi scrie testamentul, conştient că toată lumea va afla despre aranjamentele lui.

Arghezi ne convinge în cele patru stofe că florile mucegăite ne pot îmbogăţi viaţa, la fel ca multe lucruri mizerabile – de exemplu, reciclarea.

Poetul a făcut eforturi supraomeneşti ca să scrie pe pereţi, chiar dacă i s-au tocit unghiile şi n-au mai crescut.

N-am nici opinie, nici concluzii, pentru că nu ştiu ce înseamnă „pertinente”.

Scriitorul îşi mai nota treburi în paranteză pentru că acum o sută de ani nu avea rimainder pe telefonul fix. Scria literele strâmbe ca să nu confunde cu restul textului.

În paranteză se scrie cum să arate decorul şi ce să facă actorii. De exemplu, ei trebuie să aibă ziare calde, să le frece cu degetele şi să le ducă la nas.

Secvenţa este despre nişte oameni ciudaţi care miros ziare şi resimt plăcere. În zilele noastre, presa este citită online, deci am pierdut acest obicei.

Poetul face figuri interesante, pentru că asta îl atrage pe cititor.

Cătălin şi Cătălina şi-o trăgeau în spaţiul rustic aşa mai da iubire eminesciană.

Eminescu a murit de ciudă!

Mihai Eminescu a scris poezii de dragoste şi natură pentru că îi plăcea să facă dragoste în natură.

Mihai Eminescu pictează tablouri pe hârtie poetică.

Poetul nostru internaţional Mihai Eminescu a folosit toate combinaţiile de rime. Unele sunt crucișe, restul împerecheate şi întortocheate.

Oda lui Eminescu a fost măsurată cu metrul antic.

Eminescu a murit de multe, dar ce e trist că nu a terminat Luceafărul, l-a lăsat cu 98 de strofe.

Cobori la mine, măi Luceafăr/ Să te mai văd odată/ Iar astă seară eu te am…

Eminescu este ultimul romantic, dar a mai fost vreunul? A fost crecă singurul nebun care a reuşit să scrie o poezioară de 100 de versuri.

Iubirea se naşte din multe, dar în carul Luceafărului se naşte din propria reflecţie care o vede în oglindă.

Luceafărul este un roman realist psihologic.

Închei acest eseu la Eminescu spunând şi accentuând că este cea mai marfă poezie citită până în 2018, ia face trecerea de la o perioadă agitată din viaţa noastră la linişte, la calm.

Blaga nu voia să strivească corola de minuni a lumii pentru că era un om bun.

Poezia spune povestea unui rege care se iubea cu o laponeză pe nume Enicer.

Blaga susține că el nu ucide cu mintea sa isteață tainele lumii, căci el iubește tot ce mișcă ori stă, chiar și mormintele.

Pentru unii absolveți, Riga Crypto şi Lapona Enigel au devenit „ruga krypton” și „la mona enipel”.

Lucian Blaga s-a remarcat în literatură prin estetica grotescului.

Aşa cum Blaga accentuează prin hiperbola „corola de minuni” omul e dator, fireşte să cunoască şi apoi să intre în combinaţii.

Autorul nu prea ia nicio atitudine e prea impresionat de străinez.

Nu a predat nesimţita aia de română notaţiile scenice, o să demonstrez că aparţine genului liric.

Iona de Ion Barbu este un poem filosofic şi prezintă drama unui om singur pe plajă şi a unei ciuperci venită de la Polul Nord, dar nu pot fi împreună, deoarece ei gândesc diferit, unul e mai cu statut, alta e mai bogată.

Şi pe vremea lui nea Holban se holbau oamenii la străinezi să le ciordească banii, ce impresii despre ţări…

Surse: aici și aici

Comments

comments

Leave a Reply

Read more:
Motive de a mânca la restaurantul El Torito

Întotdeauna am vrut să mănânc mâncare mexicană autentică. Credeam că singura posibilitate de a face asta era să ajung în...

Am ajuns de tot râsul!

Bine v-am regăsit! Din păcate, am avut dreptate să nu fiu încrezător în venirea primăverii, dar de data asta cică...

Alte vorbe de spirit despre bărbaţi

Din când în când vă înfăţişez lumea şi diversele ei aspecte în viziunea oamenilor de spirit, care au formulat motto-uri,...

Close