Topul prenumelor purtate de genii

Multe persoane cred că numele de botez al copiilor le influențează acestora viața încă de când îl poartă și că va releva anumite talente deocamdată nedeslușite. Astfel, mai nou, statisticienii au alcătuit topul celor mai frecvente 15 prenume purtate de genii. Pentru România, printre prenumele care par a fi predestinate geniilor sunt Ion, George, Paul și Maria. Cei care sunt ori vor deveni curând părinți au de unde alege un nume potrivit pentru odrasla lor, cu speranța că aceasta va deveni un geniu.

MooseRoots, un site de cercetare genealogică, a cules 14.750 dintre prenumele purtate de savanţi, cercetători, cadre universitare de renume, matematicieni, filosofi, scriitori, inventatori, compozitori, artişti şi laureaţi ai Premiului Nobel de pretutindeni, identificând cele mai multe 15 prenume pe care le-au avut aceste genii.

Desigur, majoritatea părinţilor doresc pentru copiii lor fericire şi succes în viață, iar prenumele alese pentru aceștia ar putea contribui la viitorul lor luminos. Astfel, părinții își pot pregăti copilul pentru o viață remarcabilă, dându-le prenume care au fost purtate de persoane ilustre.

Totuși, destui spun că numele purtate nu le influențează deloc viața și că o persoană cu un coeficient de inteligență sub medie poate purta același prenume cu un geniu, coincidența având un rol major. Dacă multor oameni le plac prenumele de Ion și Maria, desigur, le vor purta și copiii lor. Astfel, cum există mulți români numiți Ion, respectiv Maria, sunt mai multe șanse ca printre aceștia să se nimerească mai multe genii decât printre persoanele cu prenume mai puțin uzitate.

Și apoi, la fel de bine se poate presupune că există mai mulți retardați numiți Ion sau Maria, deși nu s-au făcut studii care să adeverească această presupunere. La fel, faptul că mulți asasini în serie americani purtau două prenume nu înseamnă că acest lucru i-a făcut criminali, iar părinții ar trebui să nu le pună mai multe prenume copiilor lor.

Oricare ar fi adevărul, se știa deja că primii copii născuţi în familie sunt mai inteligenți și mai descurcăreți decât fraţii lor, iar acest nou studiu realizat cu ajutorul a peste 377.000 de elevi de liceu a concluzionat din nou faptul că primii nou-născuți din familie au un IQ superior și trăsături de personalitate mai accentuate decât frații acestora.

Oamenii de știință afirmă însă că diferenţele dintre primii născuţi şi cei veniți pe lume mai târziu sunt atât de mici, încât se pare că sunt practic irelevante în viaţa de zi cu zi.

Iată topul cele 15 prenume cel mai des purtate de genii:

15. Elizabeth (Elisabeta în România)
14. Mary (Maria)
13. Joseph (Iosif)
12. Peter (Petru și Petre)
11. Thomas
10. Paul
9. George
8. Johann (Ioan)
7. Richard
6. James
5. David
4. Charles
3. William
2. Robert
1. John (Ion)
geniu

Sursa: aici

Omenirea se tâmpeşte pe zi ce trece!

Putin-header-funny-634x422Cercetătorii au spus că, în timp ce tehnologia avansează şi gadgeturile devin din ce în ce mai inteligente, oamenii se prostesc tot mai mult. De altfel, în ultimul secol, nivelul de inteligenţă al omenirii a scăzut cu 14 puncte. Deci omenirea se tâmpeşte pe zi ce trece. În ultima sută de ani, omenirea a fost atât de inteligentă încât a declanşat două conflagraţii mondiale şi se pregăteşte deja pentru a treia.

Recent în Marea Britanie, Danemarca şi Australia s-au efectuat teste IQ (pentru determinarea coeficientului de inteligenţă) şi s-a ajuns la concluzia că nivelul de inteligenţă a scăzut semnificativ, mai ales în ultimul deceniu. Sigur, se încearcă intrepretarea şi explicarea acestui fenomen, iar cea mai pesimistă teorie presupune faptul că noi, oamenii, ne-am atins deja limita maximă a nivelului de inteligenţă şi că n-am mai avea posibilitatea de creştere, ci doar de stagnare sau de diminuare a sa.

De exemplu, în perioada 1930-1980, nivelul mediu de IQ a crescut în Statele Unite cu 3 puncte, ca şi în Danemarca şi Japonia, după terminarea celui de-al doilea război mondial. „Efectul Flynn”, cum a fost numit fenomenul, s-a explicat prin mărirea nivelului de trai şi mai ales printr-o dietă şi o educaţie superioare calitativ.

bush-upside-down-phoneÎnsă actualmente suntem la sfârşitul acestui „efect Flynn” în ţările dezvoltate economic, iar nivelul de inteligenţă al populaţiei a început să se micşoreze. Acum există două teorii. Unii cercetători presupun că această problemă este numai temporară, însă alţii sunt mai pesimişti şi susţin că, foarte probabil, tendinţa de scădere a nivelului de inteligenţă la nivel global se va păstra, accentuându-se chiar.

      Politicienii de azi sunt mai reduşi mintal decât cei de ieri

Se afirmă că ar fi vorba despre un declin intelectual genetic, fiindcă tot mai mulţi oameni îşi ating limita maximă de inteligenţă, dar aceasta scade din ce în ce mai mult. Se pare că persoanele mai educate sunt dispuse să aibă tot mai puţini urmaşi, aşa încât generaţiile mai noi sunt alcătuite mai mult din oameni cu un intelect tot mai limitat.

Dacă e să interpretăm acest fenomen general valabil pe glob, rezultă că pe plaiuri mioritice oameni de stat precum Gheorghe Gheorghiu Dej şi Nicolae Ceauşescu erau vizibil mai puţin bătuţi în cap decât politicienii de astăzi, de la Palatul Victoriei, din Cotroceni şi din parlamentul ruşinii naţionale. Acest lucru, desigur, este valabil pe întreg mapamondul, aşa că Obama e mai puţin inteligent decât Clinton şi George Bush, iar Putin e mai redus mintal decât Gorbaciov şi Stalin.

Traian BăsescuOricum, se ştie că, în România, persoanele cu un pronunţat deficit de glagorie mai au trei şanse de a se descurca în viaţă: lucrează în poliţie, devin arbitri de fotbal sau intră în politică. Cele trei şanse au fost specificate în ordinea crescătoare a veniturilor câştigate mai mult sau mai puţin cinstit.

Cercetătorul belgian Michael Woodley, de la Universitatea din Bruxelles, susţine că reacţiile oamenilor de azi sunt mai lente decât în perioada victoriană. La rândul său, psihologul Jan te Nijenhuis, de la Universitatea din Amsterdam, spune că occidentalii au pierdut în medie 14 puncte IQ din epoca reginei Victoria şi până acum.

Nijenhuis a cercetat 17 studii despre inteligenţa umană, făcute între anii 1884 şi 2004. Cei testaţi fuseseră monitorizaţi pentru a se vedea cât de rapid apasă un buton, după ce recepţionează un anumit stimul. Ei bine, în secolul al XIX-lea, viteza medie de reacţie era de 194 milisecunde, iar în anul 2004 crescuse la 275 milisecunde. El susţine că viteza de reacţie arată şi rapiditatea procesării informaţiei, adică inteligenţa.

Sursa: Daily Mail

Acest articol este un pamflet şi va fi tratat ca atare.Putin + Obama<

Despre misterele creierului uman

einsteinCreierul este „aparatul” cel mai complex al corpului omenesc, mai performant decât cel mai tare computer din lume. Dar asta ştim cu toţii. Partea stângă a creierului e asociată cu gândirea abstractă, analitică şi obiectivă, care e atentă la detalii şi e foarte uzitată de oamenii de ştiinţă. Partea sa dreaptă e responsabilă de intuiţie, de gândirea imaginativă şi metaforică şi le e de folos mai ales artiştilor şi inventatorilor. În continuare vom afla unele dintre misterele creierului uman.

                            De ce trebuie să gândim pozitiv?

Oricând am avea un gând, formăm o nouă conexiune în creierul nostru şi nu suntem conştienţi de asta. Cercetătorii afirmă că un gând e ca o nouă cale care se formează în creier. Cu cât avem mai des un acelaşi gând, cu atât bătătorim acea „potecă” şi ne e tot mai uşor să avem din nou acel gând. De aceea trebuie să gândim pozitiv. E foarte dăunător să gândim negativ, ceva de genul „Ah, ce tâmpit sunt!”, atunci când nu ne iese ceva.

În medie, avem în jur de 70.000 de gânduri în fiecare zi! Deci este important să avem cât mai multe gânduri pozitive. Dacă putem să scoatem ceva pozitiv şi din întâmplările negative, reuşim să devenim cu adevărat mai fericiţi. Şi meditaţia regulată ne poate ajuta în acest sens.

Interesant e faptul că ideile cele mai bune nu ne vin la serviciu, acestea însumând doar 3% dintre ele, ci atunci când nu lucrăm, ci suntem la baie sau la bucătărie (97%)… De exemplu, Agatha Christie, cel mai vândut scriitor al tuturor timpurilor (alături de Shakespeare), mărturisea că cele mai bune idei privind crimele înfăptuite de personajele sale îi vin în timp ce spală vasele, activitate pe care o detesta.

                               Cât ne folosim din creier?

Nimeni nu ştie sigur, se fac presupuneri. Se spunea că ne-am folosi doar de 7% din creier, în timp ce Einstein ar fi utilizat 10%. Adevărul e că nu există vreo zonă inactivă în creier şi se pare că ne folosim mai mult din capacitatea lui, fiindcă practic fiecare arie a sa are uneori o activitate intensă. Pe de altă parte, capacitatea omului de a stoca informaţii în propria memorie este enormă: de cinci ori mai multă informaţie decât celebra Eciclopedie Britanică.

În schimb, este o certitudine faptul că, deşi reprezintă numai 2% din greutatea totală a corpului, creierul uman are nevoie de 15% din cantitatea de sânge şi de 20% din cea de oxigen a organismului pentru a funcţiona optim, ca şi de o mare cantitate de glucoză, el fiind cel mai mare energofag al trupului omenesc.

Creierul poate trăi fără oxigen între 4 şi 6 minute. Dacă rămâne între 5 şi 10 minute fără oxigen, creierul va fi afectat definitiv. Interesant, dar creierul va continua să transmită impulsuri electrice circa 37 de ore după moarte!

                             Creierul nu simte durerea

Deşi el este centrul de percepţie şi interpretare al tuturor durerilor, totuşi creierul nostru în sine este lipsit de receptori ai durerii. Şi atunci, de ce ne doare capul? Sau de ce apar unele dureri insuportabile când există o tumoră cerebrală care creşte şi apasă pe materia nervoasă? Ei bine, durerile aparţin ţesuturilor adiacente materiei nervoase, nicidecum creierului.

Creierul uman e format din aproximativ 60% grăsime. Neuronii se dezvoltă cu o rată de 250.000 de neuroni pe minut, în timpul primei perioade embrionare. Neuronii noi se formează de-a lungul vieţii, mai ales dacă sunt stimulaţi de activitatea mentală.

Dacă îi vorbim şi-i citim poveşti copilului, îl ajutăm să-şi dezvolte capacităţile creierului. De altfel, creierul copiilor care învaţă două limbi înainte de vârsta de 5 ani se dezvoltă mai bine, iar ca adulţi materia lor cenuşie va fi mult mai densă. Creşterea creierului se opreşte pe la 15 ani. Numărul de neuroni poate ajunge la 100 de miliarde. Vasele care străbat creierul măsoară însumate peste 160.930 km.

                        Neuronii se regenerează toată viaţa

Marea majoritate a neuronilor se dezvoltă până în jurul vârstei de 7 ani, de aceea copiii ar trebui să aibă tot felul de activităţi care să le solicite atât capacităţile intelectuale, cât şi cele motrice (dans, patinaj etc., care necesită o coordonare mai intensă decât simpla alergare). S-a constatat că unii neuroni se regenerează chiar şi la două săptămâni.

De exemplu, din cauza unor mirosuri foarte puternice sau care au noxe, fiind toxice pentru neuronii olfactivi, mor o mare parte dintre aceştia. Dacă nu s-ar regenera, în timp, ar urma să fie distruşi toţi şi să rămânem fără miros. Dar, la două săptămâni, neuronii olfactivi se regenerează, menţinându-ne acest simţ. Desigur, şi alţi neuroni din creier se regenerează, dar unii mult mai lent, chiar după 30 de ani.

                                        De ce visăm?

Specialiştii ne dau răspunsuri diverse, neexistând consens. Unele studii concluzionează că visele nu ar avea un scop în sine, pe când alţi cercetători afirmă că visele ar fi esenţiale pentru starea noastră mentală, emoţională şi fizică. O altă teorie legată de vise ar fi că ele ajută la reducerea agitaţiei mentale.

Nu toţi neuronii sunt la fel. Informaţia circulă cu viteze diferite, prin intermediul a diverşi neuroni. Există mai multe tipuri diferite de neuroni. Astfel, informaţia poate circula cu numai 0,5 m/s, dar poate ajunge şi la 120m/s. Ce înseamnă iute ca gândul? Se pare că viteza cu care circulă informaţiile între sinapse poate fi de peste 270 km/h.

Când suntem treji, creierul nostru generează îndeajuns de multă energie pentru a aprinde un bec, între 10 şi 25 de watti. Creierul generează mai multe impulsuri electrice într-o zi, decât toate telefoanele de pe glob la un loc.

                  IQ-ul e direct proporţional cu durata viselor

Cu cât creierul poate acumula şi procesa mai multe informaţii, cu atât are mai mare nevoie să-şi atenueze excesele, pe care le prelucrează şi le inhibă sau potenţează în timpul somnului. Astfel, ideea de interpretare a viselor are un dram de adevăr.

Deşi suntem înclinaţi să credem că cea mai mare parte a activităţii creierului este diurnă, în stare de veghe, totuşi, noaptea, creierul e mult mai activ decât în timpul zilei. Nu se cunosc toate amănuntele, însă cercetătorii sunt de părere că activarea cerebrală intensă din timpul somnului se datorează proceselor reparatorii, când se produce reechilibrarea fizică, psihică şi emoţională. De altfel, după un efort intelectual intens, suntem la fel de obosiţi ca şi după ce am depus un efort fizic foarte mare.

Caffeine-slows-growth-of-children-s-plastic-brains-Rat-study_strict_xxlDiferenţele de mărime şi greutate ale creierului nu reprezintă şi diferenţe legate de capacitatea mentală. Greutatea creierului lui Einstein era sub masa medie a creierului uman. Cu cât memorăm mai mult, cu atât hipocâmpul devine mai mare. Hipocâmpul e una dintre acele zone din creier în care apar noi neuroni pe tot parcursul vieţii.

Surse: bzi.ro şi Daily Mail

Secretele fericirii

happy-young-coupleAm sintetizat concluziile mai multor studii efectuate de socio-psihologi din toată lumea, în încercarea de a afla care sunt secretele fericirii. Unii susţin că fericirea ţi-e asigurată de faptul că eşti conştient că faci mai mult sex decât vecinii. N-o să marşez pe această idee, fiindcă nu mi se pare definitorie pentru tema de faţă. Am descoperit că fericirea nu depinde de bani, ci de inteligenţă. De asemenea, suntem satisfăcuţi dacă îi putem ajuta pe ceilalţi şi vom căpăta respectul lor. Şi, nu în ultimul rând, suntem fericiţi dacă avem activităţi culturale şi ne facem prieteni.

                   S-a demonstrat că banii nu aduc fericirea

Nu numărul banilor pe care îi ai te poate face fericit. Vei fi mulţumit numai dacă prietenii şi cunoscuţii tăi câştigă mai puţin decât tine. Un studiu de mare anvergură la care au luat parte persoane din 37 de ţări a concluzionat acest lucru. Omul de ştiinţă american Richard Easterlin a emis această teorie.

“Paradoxul Easterlin” spune că dacă unui lucrător i se va mări mult salariul, acesta va fi mulţumit doar pe moment. Acesta va avea şi un volum mai mare de muncă. Sentimentul lui de satisfacţie va fi mult micşorat dacă va afla că el câştigă, totuşi, mai puţin decât unii colegi de-ai lui, indiferent de mărimea salariului său.

De asemenea, degeaba eşti plătit cu 100.000 de dolari pe an, dacă tot timpul îţi faci griji în ceea ce priveşte situaţia ta şi a banilor tăi. Două studii efectuate în SUA, pe 1000 de femei, au relevat o legătură strânsă între fericire şi preocuparea pentru siguranţa financiară. Neaşteptat, multe dintre femeile anxioase, care îşi făceau mereu griji pentru siguranţa lor materială, aveau mulţi bani. Faptul că acestea nu erau satisfăcute de viaţa lor arată că pentru liniştea sufletească nu ai nevoie numai de bani.

            Oamenii inteligenţi sunt mai fericiţi decât ceilalţi

Un nou studiu a arătat că persoanele cu un IQ mai mic sunt mai nefericite şi prezintă mai multe riscuri de a avea probleme legate de sănătate, în comparaţie cu cele cu un IQ ridicat.

Caine fericitCercetătorii englezi au analizat un studiu psihiatric. 6.870 de persoane, având vârsta de peste 16 ani, au fost chestionate cu privire la sănătate, venit, educaţie şi viaţa socială. S-a concluzionat că oamenii cu un IQ scăzut (până în 89) riscă mai mult să fie dezavantajaţi din punct de vedere social şi mai puţin satisfăcuţi de viaţa lor, decât cei cu o inteligenţă ridicată. Mai mult, fericirea e direct proporţională cu nivelul inteligenţei.

                 Sunem fericiţi dacă-i facem pe alţii fericiţi

Se ştie că scopurile noastre sunt fericirea personală şi serviciile pe care le facem altora. Deci obiectivele noastre sunt orientate ori spre sine, ori către ceilalţi. Cel mai adesea, cele două ţinte nu pot fi atinse în acelaşi timp, deci trebuie să renunţăm la una dintre ele.

Statistica spune că e de 10 ori mai probabil ca oamenii fericiţi să-şi mobilizeze energiile spre ceilalţi, nu spre sine. Deci fericirea e un efect secundar al acţiunilor făcute în folosul altora şi nu rezultatul unui efort depus pentru a o atinge.

                    Respectul celorlalţi ne asigură fericirea

Un studiu a concluzionat că fericirea personală depinde de cât de admiraţi şi respectaţi suntem, şi nu de statutul social şi de bani. Se ştie că un statut socio-economic înalt (un venit mare şi o educaţie aleasă) nu duce la atingerea fericirii. Un alt studiu arată că un statut sociometric mai înalt (care presupune admiraţia şi respectul celorlaţi) ar duce la atingerea fericirii.

Statutul sociometric e mai preţios pentru noi, pentru că ne putem adapta la modificările de statut socio-economic, în schimb valori perene rămân integrarea socială şi sentimentul de a fi acceptat şi respectat de ceilalţi.

                           Fericirea e legată de cultură

fata in poianăSe pare că persoanele care practică orice fel de activitate artistică sunt mult mai satisfăcute de viaţa lor, iar acest lucru nu-i influenţat de starea materială ori de nivelul de educaţie. Totuşi, legătura între cultură şi fericire nu se manifestă identic şi pentru bărbaţi, şi pentru femei.

Bărbaţii asociază stările de bine cu activităţile pasive, ca vizitarea expoziţiilor şi asistarea la concerte. Spre deosebire de ei, femeile vor să participe activ la actul cultural, să cânte sau să creeze ceva (o pictură, o sculptură sau scrierea unui roman), pentru a nu avea stări de anxietate şi depresii.

Un amplu studiu realizat în Norvegia la care au participat 50.797 de persoane adulte a concluzionat că există o strânsă legătură între activităţile culturale şi starea de bine. Surprizător, s-a constatat că situaţia financiară şi gradul de educaţie nu au legătură cu această corelaţie. Totuşi, încurajarea participării la activităţi culturale, pentru menţinerea unei stări bune de sănătate, este benefică pentru ambele sexe. Faptul că a avea un blog, a scrie şi a lectura ceea ce au scris ceilalţi reprezintă activităţi culturale.

                                  Fericirea se poate moşteni

Un studiu realizat pe aproape 1.000 de perechi de gemeni a stabilit faptul că unele gene au control asupra trăsăturilor de personalitate responsabile de fericire, iar factori ca relaţiile interumane, cariera şi sănătatea sunt responsabili de restul bunăstării unui individ.

S-a concluzionat că circa 50% dintre diferenţele referitoare la fericire sunt determinate genetic. Subiecţilor, care aveau vârste între 25 şi 75 de ani, li s-au pus întrebări legate de personalitatea lor, de gradul de anxietate şi de satisfacţia pentru traiul lor. Gemenii identici au aceleaşi gene, iar ceilalţi nu, astfel încât cercetătorii au reuşit să identifice genele care predispun la fericire. S-a stabilit că persoanele sociabile, active, stabile şi conştiincioase tind să fie mai fericite.

                          Religia şi prietenia îţi aduc fericirea

Americanii cei mai fericiti sunt aceia care merg regulat la biserică şi au prieteni apropiaţi printre enoriaşi, a concluzionat un alt studiu în cadrul căruia au fost chestionaţi 1.915 adulţi, majoritatea protestanţi şi catolici.

happy-couplesS-a constatat că fericirea are mai puţin de-a face cu aspectul spiritual al religiei. Faptul de a merge la biserică, de a întâlni regulat alţi enoriaşi şi de a avea minim 3 prieteni printre ei s-au dovedit a fi definitorii pentru satisfacţia personală.

Suntem fericiţi şi dacă formaţia favorită câştigă un meci important sau obţine un succes internaţional remarcabil şi ne face mândri că suntem români. Asta n-a stabilit-o niciun specialist, dar o ştim cu toţii. Închei întrebându-vă dacă mai cunoaşteţi nişte secrete ale fericirii şi vă rog să ni le împărtăşiţi.