Adevărul despre videochat

femeie-intrebandu-seConform wikipedia, videochat-ul e o formă de comunicare între două persoane conectate la un computer, printr-un webcam sau o cameră video. În ce privește varianta plătită a videochat-ului, discuția se desfășoară între client și un model (numit și operator de videochat, hostess online, model online). Acum vom vedea adevărul despre videochat.

Acesta este un subiect nu prea discutat, probabil, din cauza faptului că se pleacă de la premiza că e neapărat ceva rușinos. Desigur, este o prejudecată. Vom vedea că discuțiile purtate între clienți și modele nu sunt numai despre sex și nici nu implică neapărat nuditatea. Videochat-ul plătit e cu conținut adult sau non-adult.

Videochat-ul cu conținut adult presupune că modelele și clienții discută într-un cadru privat subiecte erotice și pot avea loc scene de nuditate. La rândul lui, videochat-ul adult are mai multe, hai să le spunem, “nișe”: hardcore (porno), softcore, glamour. Videochat-ul cu conținut non-adult e caracterizat de faptul că modelele pot discuta cu clienții în privat subiecte fără caracter erotic, iar nuditatea este exclusă.

Conversațiile dintre modele și clienți pot varia foarte mult, abordând atât subiecte cu caracter erotic, cât și teme despre hobby-uri, muzică, filme, cărți etc. Cel mai important e faptul că modelul are posibilitatea de a-și selecta interlocutorii și, implicit, de a conduce conversația spre subiectul dorit. Acesta e avantajul său.

Clienții plătesc minutele de discuție privată cu modelele și nimeni nu poate invada intimitatea conversației. Modelul alege în liniște tema discuției, adult sau non-adult, și poate avea orice atitudine dorește în fața camerei video. De multe ori, clienții vor să discute cu o persoană necunoscută despre problemele lor de viață, încercând să găsească o iluzorie rezolvare a acestora. Astfel, modelul poate deveni un adevărat confesor, iar relația dintre ei capătă noi valențe, fiincă uneori fata chiar va dori să ajute clientul, iar acesta va căpăta încredere în ea, găsind un suport emoțional.

Relativ la varianta de videochat adult, prestatorul de servicii, în conformitate cu Legea 196/2003 privind prevenirea și combaterea pornografiei din România, e numit model de videochat. De fapt, videochat-ul a început să ia amploare la noi în anii 1999-2000. De vreo 6 ani, în România există firme specializate care recrutează și efectuează training pentru persoanele interesate de un job în acest domeniu.

Astfel, modelele, cu ajutorul firmei care a angajat-o, colaborează cu site-uri de profil. Câștigurile unui model variază, de obicei, între câteva sute și câteva mii de euro lunar, în funcție de numărul de ore lucrate, modelul primind un comision din fiecare apel. În stabilirea comisionului, cel mai important criteriu este durata apelului.

Cam acestea sunt datele pe care le-am putut culege despre videochat. De cele mai multe ori, modelele păstrează tăcerea asupra felului în care își câștigă existența, deși se spune că orice muncă e bună, dacă nu implică săvârșirea unor ilegalități. Discreția în acest domeniu e socotită o virtute, fiecare angajator promițând-o la interviu.

Spre exemplu, video chat bucuresti oferă multe avantaje: corectitudine și legalitate 100%, training intensiv de calitate, eficiență și coordonare zilnică, traineri individuali și suport tehnic 24/7, promovare gratuită a modelelor, ședințe foto și video gratuite, comision real și corect 100%, plăți corecte și la timp, nu există amenzi sau penalizări, bonusuri și premii consistente, stabilitate și vechime în muncă, colectiv exclusiv feminin, discreție și confiențialitate, respect și încredere.

Fără internet, viaţa mea ar fi goală!

happyAm calculator şi acces la internet de vreo şapte ani. După ce mai mulţi prieteni m-au bătut la cap să-mi fac un jurnal online, în 2012 am lansat actualul meu blog, care e hostat cu plată. După ce eram habarnist la administrarea unui blog, din 2012 încoace am învăţat căte ceva despre SEO, Google, Facebook şi altele. Cugetând, am ajuns la concluzia că fără internet viaţa mea ar fi goală.

Primul meu contact cu internetul a însemnat prima navigare pe Google. Voiam să capăt o informaţie şi un prieten mi-a spus că trebuie să intru pe Google. Mai apoi mi-am deschis blogul şi am început să-mi scriu gândurile. Am aflat de Facebook, Twitter, Instagram şi, desigur, de hosting. Mai apoi am învăţat că pentru a-mi face blogul cunoscut trebuie nu doar să postez pe nişte grupuri de pe Facebook şi Twitter, ci că mi-ar prinde bine un curs SEO.

E drept, nici azi n-am apucat să mă apuc de un astfel de curs, deşi m-ar ajuta foarte mult, dar timpul nu-i pierdut. Acum am deja unele noţiuni, pe care le-am asimilat din nevoia de a mă descurca mai bine în relaţia cu propriul meu blog, pe care trebuie neapărat să intru zilnic, să-l bibilesc şi de care trebuie să am grijă ca de un copil.

Am cugetat la ce ar înseamna pentru viaţa mea lipsa internetului. Pot rezuma povestindu-vă cum m-am simţit câteva zile fără internet, într-o vreme fiind abonat la o firmă de cartier, care avea uneori disfuncţionalităţi pe perioade de la câteva ore, la câteva zile. Pe scurt, a fost groaznic!

Bineînţeles, şi acum mi-ar fi foarte greu fără internet. N-aş mai putea citi zilnic ştirile, decât dacă aş urmări emisiunile informative la radio şi televizor, deci la anumite ore. Asta ar însemna pierdere de timp şi rupere de lume. Oricum, la internet va avea acces toată lumea. Acesta este viitorul lui.

Fără internet, n-aş mai putea cumpăra ceea ce am nevoie decât dacă m-aş deplasa la un magazin fizic. Aş pierde timpul şi n-aş putea vedea toată marfa şi toate magazinele existente în ţară şi nu numai. Şi apoi, o mulţime de cumpărături le fac pe nişte site-uri străine.

Fără internet, nu mi-aş mai putea programa vacanţele, călătoriile ori sejururile. Ar trebui să pierd timpul deplasându-mă la nişte agenţii de voiaj fizice şi, desigur, n-aş putea acoperi toată aria de oferte.

Pay-Per-ClickFără internet, n-aş avea un blog şi n-aş mai putea participa la concursurile organizate special pentru bloggeri, cum este şi cel la care particip cu acest articol, ratând şansa de a câştiga nişte premii valoroase. În plus, nici nu m-aş mai putea documenta pentru ceea ce scriu.

Fără internet, nu m-aş putea face cunoscut datorită blogului, dar nici să lucrez n-aş mai putea, serviciul meu depinzând, practic, de accesul la internet. Pot spune că internetul mi-a schimbat în totalitate viaţa. În bine!

Fără internet, n-aş avea la dispoziţie atâtea şi atâtea mijloace de distracţie. N-aş avea un acces facil şi gratuit la jocuri, muzică de ultimă oră şi o mulţime de filme care merită văzute. De asemenea, n-aş mai putea citi cărţi online şi ar trebui să mi le cumpăr de la o librărie fizică, care ar implica cheltuieli şi alergătură. N-aş mai putea lua legătura imediat cu rudele şi prietenii fără internet şi nu ne-am putea vedea pe skype.

Fără internet, n-aş avea atâţia noi prieteni, aş fi mai sărac sufleteşte. Şi apoi, pe prietena mea actuală am cunoscut-o prin intermediul internetului. I-am văzut pagina de Facebook, mi s-a părut a fi o persoană interesantă şi am dorit s-o cunosc mai bine. Am luat legătura cu ea, în cele din urmă ne-am întâlnit, relaţiile noastre s-au strâns, am devenit un cuplu şi în viitorul apropiat ne vom logodi.

Urmează să ne căsătorim şi dorim să avem doi copii, o fată, Iulia, şi un băiat, Augustus, fiindcă se vor naşte vara. Iulia va deveni doctoriţă, fiindcă va iubi oamenii, iar Augustus va intra în politică, fiindcă se observă o vădită lipsă de oameni cinstiţi în acest domeniu. Dacă nu mă credeţi, întrebaţi DNA-ul! Fără internet, Iulia şi Augustus nu s-ar naşte niciodată. Medicina românească ar fi lipsită de o doctoriţă strălucită, iar ţara întreagă, de un politician şi (de ce nu?) de un preşedinte cinstit şi destoinic. Măcar pentru acest motiv, trebuia să existe internetul!

Acum, poate vă daţi seama că afirmaţia făcută în titlu are completă acoperire: fără internet, viaţa mea ar fi goală! Sunt convins, şi a voastră ar fi anostă, lipsită de culoare şi de veselie, dacă n-aţi avea internet. Cu acest prilej, lansez această leapşă: cum ar fi viaţa ta fără internet? Nu nominalizez pe nimeni, invitând toţi bloggerii să participle.notebook-2008

Campania Blog My Valentine

Vă invit să participaţi la campania Blog My Valentine lansată de BlogAwards. Se vor acorda premii atractive în cadrul tuturor campaniilor individuale, dar şi premii surpriză bloggerilor care se vor clasa pe primele 10 locuri ale clasamentului campaniei Blog My Valentine.

Practic, până pe 10 februarie trebuie să scrieţi un articol de promovare a evenimentului Blog My Valentine de minim 100 de cuvinte în care să introduceţi un link spre pagina http://www.blogawards.ro/. Promovaţi articolul pe facebook şi twitter cu hashtag-ul #roblogawards.

Clasamentul acestui concurs se realizează în funcţie de notele primite de la fiecare sponsor în parte. Fiecare advertiser va acorda note de la 1 la 10 fiecărei postări participante. Atenţie, notele vor avea zecimale, pentru a se putea departaja mai uşor concurenţii.
Bloggerii se pot înscrie cu minim cu până la cel mult trei articole.

Sponsorii jurizează fiecare articol în parte şi le pune note. Articolul cu nota cea mai mare (dacă un blogger scrie mai multe articole pentru o campanie) din cadrul fiecărei campanii individuale va intra în calcul pentru clasamentul campaniei Blog My Valentine.

Premiile fiecărei campanii individuale vor fi acordate de către sponsori, în cel mult 45 de zile de la finalizarea jurizării. Noi sponsori se pot alătura Campaniei Blog My Valentine pe parcursul desfăşurării acesteia.valentine-2015-articol

 

Ghid de supravieţuire în blogosferă

eve_appleAcest titlu a reieşit din discuţia cu o bloggeriţă. Cum prietena mea nu l-a utilizat, îmi permit s-o fac eu. Asta fiindcă am aflat că mereu apar bloguri nou-nouţe, iar administratorii lor nu ştiu prea bine ce se întâmplă pe la noi, prin lumea 2.0. Ca să nu aibă un şoc la primul contact cu alţi bloggeri, le-ar fi necesar un mic ghid de supravieţuire în blogosferă.

                                  Alţi bloggeri te ajută

Stimate nou-blogger, află despre noi că măcar la nivel declarativ suntem cu toţii prieteni şi nu prea folosim pronumele de reverenţă, ba chiar ne tutuim cum ne vine la gură, aşa că n-are importanţă că eu am 15 ani bătuţi pe muchie, iar tu abia 75. Aşa mi-au spus şi mie cei mai vechi în blogosferă. Aveam să constat că-i adevărat, dar numai parţial.

Dacă ai nevoie de ceva, un sfat, un program pe calculator, o îndrumare, e îndeajuns să spui ce te doare. De obicei, se găseşte cineva care să te ajute dezinteresat, fiindcă şi el a fost ajutat, la rândul său. Ştiu, pare şocant, privind din afară, dar chiar există astfel de oameni în blogosferă.

Să nu te miri, dar dacă eşti de sex feminin şi ţi-ai pus o poză de prezentare frumoasă, te vei pomeni cu nişte binevoitori care să-ţi transmită pupici de „noapte bună fără mine!” şi, desigur, dacă eşti mascul, te vei pomeni că domnişoare între 15 şi 60 de ani sunt interesate de blogul şi, mai ales, persoana ta. Omul e mai dezinhibat în lumea noastră.

                   Aici găseşti cele mai aiurea ştiri şi reclame

Să nu te mire avalanşa de ştiri şi reclame. Se vinde de toate, de la sex, la Ebola. Să-ţi arăt nişte exemple pe care le-am luat de pe un grup chiar azi:

Magdalena Dana – 80 RONI ORA SEX TOTAL NORMAL PROTEJAT ORAL SI ANAL NEPROTEJAT 075…, 36 ANI PITESTI NU AM LOCATIE SI NU FAC AN MASINA

Micii afacerişti din zona Pieţei Obor au apelat la tot felul de conexiuni suspecte ca să-şi umple tarabele cu Ebola – la bucată, la cartuş sau chiar la kilogram… Etichetele în limba chineză de pe eprubete par să indice că ar fi vorba de o contrafacere, speculantul vânzându-le oamenilor drept Ebola o banală febră tifoidă făcută pe vapor. (Legea cererii şi a ofertei. Doritorii or avea şefi nesuferiţi, neveste de care vor să scape, soacre, vecini etc.)

Ceas bărbătesc super preţ doar astăzi. (Desigur, şi mâine găsim aceeaşi ofertă.)

Noile avioane invizibile din generatia a cincea ale Rusiei. (Cu film edificator! Păi cum le vedem, dacă-s invizibile? A, invizibile pentru radare…)

                 Concursuri multe, mai mari şi mai mărunte

Şi o să mai întâlneşti fel şi fel de concursuri, cu unele premii tentante. Pot fi nişte pârliţi care au o prăvălie online, dar şi advertiseri de marcă; indiferent de cât de cunoscuţi sunt, vor să devină şi mai faimoşi. Pentru asta tu scrii advertoriale, ca şi alte zeci de bloggeri, iar cele mai bune postări sunt premiate.

Să ne înţelegem: în marea majoritate a cazurilor, nu-ţi vei da seama cum de a fost stabilit câştigător un advertorial mult mai prost decât altele. Îţi pot da un indiciu: majoritatea persoanelor care jurizează, cu cea mai bună intenţie, desigur, sunt total incompetente să facă acest lucru. Sunt inculte şi agramate. Nu toate, dar majoritatea.

Asta îmi aduce aminte de concursul pentru cel mai bun imitator al lui Charlot. S-a prezentat chiar Chaplin la concurs şi a terminat pe locul trei! Cam aşa se întâmplă şi cu jurizarea concursurilor din blogosferă. Dacă ai fost neinspirat atunci când ai scris în silă un advertorial pentru vreun concurs, să ştii că ai şanse să fii desemnat câştigător. Iar dacă ai făcut un material cu care să rupi gura târgului, aşteaptă-te să nu câştigi nimic!

Vei mai primi zeci de mesaje care îţi solicită să le dai like şi/sau să intri în text, să identifici un link, să intri acolo şi să aştepţi până la un minut, ca şi cum te-ar interesa tare mult să vezi ce scrie. E cea mai tâmpită condiţie impusă participanţilor la nişte concursuri în ultima vreme. Unii advertiseri sunt de-a dreptul sadici. Iar noi, bloggerii, fraieri că acceptăm aşa ceva.

                                 Jocuri, poturi şi hateri

Precis vei fi invitat să apreciezi o pagină sau alta. Chiar dacă o faci, să nu pe aştepţi la reciprocitate! Bineînţeles că fel şi fel de oameni te vor ruga să participi la fel şi fel de jocuri. Şi nu vei scăpa de reclame nesolicitate, de propuneri de afaceri, de metode de îmbogăţire sigură şi rapidă, de tratamente pentru a scăpa de chelie, de kilogramele în plus, de cancer, ca să ai penisul mai lung etc.

Acum e timpul să te avertizez asupra haterilor. Aceştia au unica menire de a urî pe oricine, din te miri ce pricini: fiindcă a scris aşa şi nu altfel, că e împotriva lui Ponta, a lui Iohannis ori a lui Băsescu, că postează prea mult şi prost, că există în blogosferă şi chiar în viaţă etc., etc. Ei te urăsc din tot sufletul şi pe tine.

Dar, surpriză! Dacă vei intra în gura unuia sau a mai multor hateri, să ştii că ai pus-o! Înseamnă că nu mai eşti un biet necunoscut în lumea 2.0. Ba dimpotrivă, vocea ta se aude, opinia ta e ascultată, ai destui cititori în fiecare zi şi numărul lor sporeşte mai tot timpul. Aşa că, dacă te înjură cineva fără motiv, e de bine. Nu te supăra, bucură-te şi sărbătoreşte!

Mai sunt multe de spus despre blogosferă ca să supravieţuieşti în lumea asta aparte, dar dacă ai citit aceste rânduri, cel puţin eşti avertizat. Bine ai venit în iadul 2.0! Rămâi mult şi bine în paradisul supranumit blogosferă!Paradise-Island-7

SURSA MARILOR SCANDALURI DIN BLOGOSFERĂ Concursurile online sunt jurizate execrabil!

Caine la laptopRecent s-a încheiat un studiu referitor la percepţia bloggerilor despre Blogal Intiative. Personal am concurat o singură dată la o competiţie online organizată de Blogal Initiative. De ce? Pe scurt, din cauza jurizării. Dar, de fapt, cum se jurizează în general concursurile online? Vă răspund cu excesivă blândeţe: execrabil! Motivele sunt detaliate mai jos.

                               Rezultatele studiului

60% dintre bloggerii care au răspuns la studiu vor să decidă numai clientul cine sunt câştigătorii. Aceasta nu este o soluţie fiindcă, de cele mai multe ori, deşi bine intenţionaţi, clienţii sunt incompetenţi când este vorba despre analizarea unui material participant la concurs. Presupun că sunt foarte buni pe linie profesională, dar asta nu le conferă niciun fel de alt merit, ceea ce nu-i de ajuns pentru a desemna câştigătorii.

Să presupunem că sponsorul unui concurs e un producător de produse lactate. Să mă ierte producătorul de brânză, dar competenţa lui în aprecierea unui articol pute mai tare decât produsul lui. Un foarte bun fabricant de cârnaţi se pricepe foarte bine la tocătura şi mirodeniile compoziţiei, nu a valorii artistice a unui material scris. Dacă acest cârnăţar va juriza, va fi plăcut surprins şi măgulit să vadă numele firmei lui sau a produsului său pus în versuri şchioape şi va vota pentru autor.

Foarte interesant mi se pare faptul că la toate concursurile din blogosferă se specifică faptul că unul dintre crieriile de jurizare va fi corectitudinea gramaticală a textelor prezentate în concurs. În schimb, am constatat că o mulţime dintre clienţi au mari carenţe legate de gramatică. De altfel, unii au reuşit să citească incomplet două cărţi: abecedarul şi cartea de telefon. Alţii au citit chiar 55 de cărţi, dintre care trei sunt jokeri.

Nu le contest acestor oameni lipsa bunei credinţe ori calitatea umană şi profesională (fiecare pe „felia” lui). Cu cei mai mulţi chiar m-aş împrieteni. Dar asta n-are nimic cu prefectura. Discutând cu sau fără ironie despre acest subiect, rezultatul este acelaşi: jurizarea de către clienţi este inadecvată, eufemistic vorbind.

18% dintre respondenţi preferă să decidă atât clientul, cât şi voturile celorlalţi bloggeri participanţi. Despre client n-are rost să mai adaug nimic. Pentru ca ceilalţi bloggeri să voteze pentru unul sau mai multe materiale prezente în concurs, ar presupune ca aceştia să le citească pe toate, lucru greu de admis chiar şi la nivel teoretic. Şi apoi, totul se poate transforma în voturi acordate pe bază de prietenii, ceea ce n-are nimic cu etica. Să fie clar: nu acuz pe nimeni de lipsă de corectitudine, ci afirm că se poate ajunge la certuri pe baza acestei bănuieli. Nici aceasta nu-i o soluţie.

14% dintre respondenţi preferă tragerea la sorţi. Aceasta anulează din start noţiunea de concurs. Ar fi un soi de tombolă, de corectitudinea căreia, din nou, se pot îndoi mulţi, fiindcă există posibilitatea ca norocul să fie „dirijat”. Nici aceasta nu-i o soluţie.

6% au propus ca voturile să fie acordate de Blogal Inititive şi client. Aceasta este, de altfel, teoretic, susţinută şi de unii organizatori. Dar se vede cu ochiul liber că nu se practică formula asta, care a produs multe nemulţumiri, de unde şi studiul acesta. Despre organizator (blogger sau firmă) mă voi referi mai la vale, iar despre client, numai de bine, cu menţiunea că trebuie să-şi vadă de ale lui, nu de ale blogosferei.

Restul de 2% se pronunţă pentru voturile bloggerilor participanţi. Nu revin asupra acestei posibilităţi, am discutat-o anterior.

                              Propuneri de jurizare

Niciuna dintre variantele discutate nu este îndeajuns de bună. Sigur, certuri se pot isca, oricare variantă ar fi aleasă (dintre cele luate în discuţie până acum dar şi din altele). Însă se vede foarte clar că toate variantele prezentate au carenţe majore. De aceea propun alte formule de jurizare, care mi se par preferabile acestora practicate în mod curent.

Şi cu altă ocazie am propus formarea unui juriu ai căror membri să fie neutri. Ar trebui ca în componenţa juriului să intre bloggerul sau firma care organizează concursul (în speţă Blogal Initive dar şi orice alt organizator) şi oameni fără nicio legătură cu competiţia, dar obişnuiţi să aprecieze texte literare sau de alt gen: profesori de literatură practicanţi şi jurnalişti în poziţia de făcător de publicaţii, redactor-şef sau cap limpede.

Desigur, bloggerul care organizează poate fi subiectiv, dar acest lucru va fi remarcat şi de bloggerii concurenţi, iar primul îşi va pierde credibilitatea în ochii celorlalţi, ceea ce îl va scoate din postura de organizator mai devreme sau mai târziu. Deci trebuie să fie imparţial. El este singurul mare câştigător din poziţia de organizator şi nu-şi poate permite să nu fie corect.

Sigur, am sesizat că mulţi bloggeri afirmă că nu mai participă la concursuri care să-i îmbogăţească pe alţii, recte organizatorii. Acest lucru este discutabil. Ca să organizezi un concurs trebuie să munceşti foarte mult. E greu de lămurit clienţii potenţi că e spre binele lor să sponsorizeze o competiţie. Asta necesită timp, nervi şi forţă de convingere. Ori toate acestea trebuie răsplătite. Şi apoi, nimeni nu-i obligat să participe la concurs.

În schimb, personal cred că bloggerul sau firma care organizează o competiţie are datoria de a convinge clienţii că amestecul lor în jurizare este nedorit de participanţi. În primul rând, cu sau fără amestecul lor în jurizare, scopul urmărit de aceştia este îndeplinit: li se va face o reclamă pentru care, altfel, ar fi trebuit să plătească mai mult, iar timpul lor este preţios şi poate fi fructificat mai bine decât jurizând.

Bineînţeles, organizatorul din blogosferă preferă să stea deoparte, să nu ducă această muncă de lămurire. Astfel, orice blogger participant nemulţumit va fi direcţionat spre client: „Nu sunt eu de vină, ci sponsorul. Poţi încerca să i te plângi lui”. Foarte comod, nu-i aşa? Ei bine, organizatorul are datoria să asigure un climat optim de desfăşurare a competiţiei, asta intră în sarcina lui.

Dacă, totuşi, clientul vrea cu tot dinadinsul să participe la jurizare, poate fi propus încă un mare câştigător, care să obţină un premiu special din partea sponsorului, separat (şi diferit!) de cel desemnat de juriul profesionist pe care l-am propus mai sus. E adevărat, sistemul propus de mine îi poate da bătaie de cap organizatorului şi îmi vine greu să cred că acesta va proceda astfel.

Fiindcă, deocamdată, merge şi aşa din inerţie. Dar asta nu va dura foarte mult timp, fiindcă tot mai mulţi bloggeri pot organiza un concurs în condiţiile astea. Momentan, sunt puţini pe piaţă, dar concurenţa se va ascuţi şi vor fi obligaţi să schimbe sistemul de jurizare. Dacă pot găsi o formulă mai bună decât cea pe care am propus-o, trebuie s-o pună în practică.

Ideea acestui articol mi-a fost sugerată de un material scris de Tudorel Bezea, căruia îi mulţumesc.hangovercocktail

De ce particip la campaniile BlogAwards

P5 SymbolBlogAwards.ro e o comunitate care îşi doreşte să strângă laolaltă cât mai mulţi bloggeri, pentru a le aduce acestora beneficii şi pentru a putea structura un nou standard de calitate atât în acest grup, cât şi în întreaga Blogosferă. Aici orice om are posibilitatea de a-şi valoriza propriul blog şi de a-şi arăta imaginaţia şi creativitatea, participand la concursurile cu premii în bani şi obiecte organizate de BlogAwards în colaborare cu sponsori puternici. De aceea şi particip la campaniile BlogAwards.

Sunt încântat de cooptarea în rândul sponsorilor a mai multor firme de prestigiu, printre care se distinge Allview, principalul constructor autohton din industria IT&C. Cu câtva timp în urmă, bloggerii au primit din partea BlogAwards invitaţia de a preciza ce fel de premii ne-ar atrage atenţia. Unii s-au gândit că e doar o mişcare din planul de marketing, dar eu eram convins că răspunsul la această provocare va veni curând.

Personal, am nominalizat telefoane şi tablete de ultimă generaţie. Mai mulţi bloggeri au propus acelaşi lucru ca şi mine, aşa că, într-adevăr, peste puţină vreme, Blogawards anunţa primul concurs organizat în colaborare cu Allview. De remarcat receptivitatea şi promptitudinea cu care s-a mişcat Blogawards la solicitările noastre.

Orice blogger are numai de câştigat participând la campaniile organizate de BlogAwards, efortul şi talentul fiindu-i răsplătite de premii generoase. Blogadwards e interfaţa dintre bloggeri şi sponsori, primii având oportunitatea de a se face cunoscuţi de către advertiseri, monetizându-şi blogurile. Numărul bloggerilor care participă la aceste campanii se apropie de 900 şi sper că în curând Blogawards va organiza un concurs aniversar pentru a marca al 1.000-lea participant. Asta se va întâmpla repede, fiindcă dacă eşti blogger, iei parte la campaniile BlogAwards.

Cele menţionate până acum au reprezentat doar unele dintre experienţele plăcute trăite datorită site-ului BlogAwards.ro. Am câştigat câteva premii şi m-am făcut cunoscut în rândul unor firme la care, altfel, nu aveam acces. Însă, dacă aş avea posibilitatea, aş deveni imediat beneficiar al serviciilor oferite de acest site, în calitate de advertiser.

Costurile promovării brandului sau firmei mele ar fi minime. Aş şti precis că este extrem de eficientă şi că aş beneficia nu numai de profesionalismul site-ului, care a îmbrăcat haine noi, ci şi de de experienţa căpătată în trei ani de existenţă a primului site autohton care promovează branduri, produse, servicii şi companii în Social Media. În martie BlogAwards.ro împlineşte trei de la înfiinţare şi sunt convins că va organiza un concurs dedicat acestei aniversări. La mulţi ani, BlogAwards.ro!

Am avut ocazia de a proba mai multe produse Allview şi am fost plăcut surprins de fiecare dintre ele, fiindcă la o calitate comparabilă cu a unor produse similare ale brandurilor foarte cunoscute de pe piaţă, au un preţ de două, trei ori mai mic. La fel este şi cazul telefonului P5 Symbol, primul smatphone cu touch pen de la Allview, cu care pot efctua convorbiri video şi scrie mesaje de mână, cu stylus-ul şi prin comandă vocală.

Concurs!

Că vreau sau nu, trebuie să organizez un concurs. Dar nu orice concurs, în care poți câștiga excursii pe Lună, o călătorie în jurul planetei Pluto sau o minivacanță subacvatică. Nu, avem de-a face cu un concurs mai cu picioarele pe pământ.

Cei de la LuxuryGifts m-au îndemnat să dau drumul unui concurs. Aveam nevoie de un imbold, că eu, de capul meu, nu mă băgam în ceva despre care n-am idee. Dar cum ei au fost drăguți și m-au ajutat pas cu pas, hai să vă explic despre ce e vorba în acest concurs.

Va fi o competiție bazată pe originalitate. Se dă videoclipul următor:

Eu nu vă spun nimic altceva decât că are o melodie frumoasă. Ce va trebui să faceți voi:
1) Să-mi spuneți (în comentarii) ce melodie este.
2) Să descrieți cu lux de amănunte (lux de la Luxurygifts, evident) ce este în acest videoclip.
3) Să spuneți ce trăiri aveți când îl urmăriți.
4) Să dați LIKE paginii Javra de Facebook.

Cel mai frumos comentariu, care să mă lovească pe mine la coraçon, va primi ca premiu un voucher de reducere de 50% pentru produse din gama butoni și bijuterii de fantezie.

butoni-butoni-broasca-testoasa-3658-9e9817-1 butoni-cristale-swarovski-3674-6a2480-1

cercei-cercei-aur-1317-1 cercei-inimioare-cercei-inimioara-3632-778860-1

Adică voi îmi spuneți cum găsiţi videoclipul de mai sus, de ce credeți că românii sunt atrași de bijuterii cu cristale, ce părere aveți despre produsele Luxurygifts, iar eu vă voi da un premiu. Concursul se va încheia pe data de 23 noiembrie, deci aveți la dispoziție 7 zile să mă fermecați! Nimic mai simplu!

SUCCES!

Și ca să nu vă las așa, cu ochii în soare, vă spun părerea mea despre Luxurygifts. Este magazinul online de la care îmi fac uneori cumpărăturile când sunt ocazii speciale. Vine acum Crăciunul și deja am pus ochii pe câteva produse. Ideea asta de lux este prost înțeleasă în România. Se crede automat că orice e de lux este scump. Nu! Și, ca dovadă vie, avem lucruri de bun gust pe site, care nu sunt deloc scumpe. Ba chiar zilele trecute vorbeam cu un prieten care mă întreba mirat de ce costă un parfum 40 ron.

– Astea-s prețurile actuale, nene! Tu vrei să coste 5 lei? Că nici deodorantul de cameră luat din Obor, de la tarabă, nu mai e 5 lei!

– Scump, mă, scump! Pe vremea mea…

Buzurel, bucuria copiilor

Balansoar BuzurelIonuţ, fiul surorii mele, e nepotul meu preferat, mai ales că-i unicul. În această calitate, poate face tot ce vrea în locuinţa mea, vecină cu apartamentul părinţilor lui. Îl văd adesea şi-l îndrăgeşte şi prietena mea, Alice. Cu ea e uşor, fiindcă iubeşte copiii. Îi place să se joace cu el, spune că o linişteşte. Adesea îi comandă ba jucării, ba hăinuţe, de la un singur magazin online, Buzurel.ro, despre care spune că e bucuria copiilor.

Şi are dreptate, cel puţin după reacţia lui Ionuţ. Alice se bucură numai pentru bucuria lui Ionuţ. Şi fiindcă se încăpâţâna să cumpere numai de la magazinul Buzurel.ro, atunci când Ionuţ nu era la noi iar prietena mea tocmai se pregătea să facă o comandă, am întrebat-o:

– De ce cumperi tocmai de la acest magazin şi nu altul? Cu ce e deosebit faţă de celelalte?

– Cum de ce? Când găsesc un magazin foarte bun, îi rămân o clientă fidelă. Prima oară când am căutat ceva pentru Ionuţ, nu mai ştiu ce, am cutreierat internetul în lung şi-n lat. M-am uitat pe zeci de site-uri de profil. La acesta m-a atras faptul că găseşti orice, fiindcă au vreo 3000 de produse în orice zi, aprovizionându-se din timp, raportul preţ/calitate e foarte bun pentru mine, iar comanda ajunge în cel mult 48 de ore. Şi mai e ceva: e foarte uşor de umblat pe site-ul lor, toate fiindu-ţi la îndemână…

– Asta-i tot? Păi sunt zeci de site-uri ca acesta.

– Ai dreptate, iubi. Ştiu că pot avea siguranţa că orice vârstă ar avea Ionuţ, aici voi găsi ceva bun şi frumos pentru el. Şi acum, şi peste 5 ani, ba chiar şi peste 10. Uite, maică-sa e şi ea fan Buzurel.ro. De aici i-a cumpărat cărucior şi accesorii. De aici i-am luat premergător şi taică-su, săniuţă. Nici n-a folosit-o, dar are timp. Primul scaun auto i l-a luat Mădălina, parcă… N-are importanţă cine, dar tot de aici…

– Da, frumuşico, îmi amintesc că eu i-am cumpărat un ursuleţ de la Buzurel, fiindcă te-am văzut pe tine pe site-ul lor…

– Vezi, la orice vârstă, orice nevoi ar avea Ionuţ, îi putem comanda de aici. Acum aş vrea să-i luăm un balansoar. Uite ce frumos e acest balansoar 3 în 1 Baby to Big Kid, pentru copii între 3 şi 18 kg! Îţi dai seama că îl poate folosi cel puţin un an? Poate fi static, dar se şi poate balansa mecanic faţă-spate. Ştii foarte bine că legănatul îl linişteşte. Şezutul e ajustabil în două poziţii, ca să se simtă bine Ionuţ. Are bară cu jucării care se poate detaşa, centură de siguranţă în 5 puncte, reglabilă, iar husa o poţi pune în maşina de spălat.

– Abia aştept să mai crească, să meargă la şcoală…

– Cred! Pentru şcoală, îi putem lua tot ce are nevoie de la articole şcolare. Vezi, iubi, mă întrebai de ce cumpăr de aici. Uite ce zic: abonează-te la newsletter-ul Buzurel si caştiga premii extraordinare! Nu-ţi mai spun că te anunţă când au promoţii interesante. Mai e un motiv, cel mai important, dincolo de site-ul ăsta bine structurat, de seriozitatea magazinului şi de premii. Grija pe care Buzurel.ro o are faţă de clienţi dovedeşte un lucru: oamenii ăştia îl iubesc pe Ionuţ, aşa cum iubesc toţi copiii. Pentru patronat nu e doar o afacere, iar pentru angajaţi nu e doar un loc de muncă. Aceşti oameni pun suflet în ce fac. Şi asta, gratis…

Recomandările săptămânii

caine la laptop 1M-am hotărât să înfiinţez o rubrică duminicală permanentă, intitulată, cel puţin momentan, „Recomandările săptămânii”, din lipsă de originalitate, în care să atrag atenţia asupra unor postări care au apărut în săptămâna care tocmai s-a scurs. Desigur, subiectivismul are un rol marcant. Asta nu înseamnă că îmbrăţişez în totalitate ideile care se desprind din ele, dar cred că sunt interesante şi vă îndemn să le citiţi.

Cristina Drăgoi ne povesteşte o legendă a verighetei: “V-ați gândit vreodată la semnificația verighetei pe inelar sau de ce numim al 4-lea deget inelarul? …Degetul mare reprezintă părinții, arătătorul – frații, mijlociul – pe tine însuți/însăți, inelarul reprezintă sufletul pereche și degetul mic – copiii… Pune-ți mâinile față în față, îndoaie degetele mijlocii și lipește-le, apoi, apropie vârfurile celorlalte degete… Încearcă să desparți inelarele, care reprezintă partenerul de viață. Nu vei putea, pentru că… destinul soțului și al soției este să rămână împreună pentru toată viața!”

Vienela ne relatează cu har o poveste de viaţă, care pune sub semnul întrebării profesionismul unor medici: “Are dureri cumplite la piciorul drept, unde doctorii i-au spus că are tensiunea zero. …Singura soluţie i s-a spus că este amputarea… Refuz să cred că această femeie frumoasă, de numai 40 de ani, va rămâne fără un picior din cauză că a fumat, a avut colesterolul mărit şi a lucrat stând în picioare.

Cu gura încleştată de revoltă… îmi spune că orice s-ar întâmpla, ea nu se dă pe mâna doctorilor. Se va chinui cu piciorul beteag până în ultima clipă, dar nu îl va tăia… Câteva luni s-a chinuit aşa, cu dureri atroce, gimnastică, partide de plâns, gimnastică, iar cu dureri; apoi a mers la control. Îi revenise tensiunea pe acel picior. Doctorii spuneau că este un miracol, că nu va mai fi nevoie de amputare… Eu încă mai cred că i se pusese un diagnostic greşit”.

Ianculescuhimself ne dezvăluie problemele existenţiale cu care se confruntă cei rătăciţi pe Google care nimeresc pe bogul lui: “Fiecare fată are boul ei. În esență fiecare bou are vaca lui… Curcile se uită la lemne? Curcile au aflat că oamenii se uită la televizor. Atunci… s-au decis că și ele sunt oameni. Merită să se uite și ele la ceva. Și au ales lemnele. Ce înseamnă expresia eşti mai tare decât orice drog? …Eşti halucinant, de-a dreptul. Dezbracă-te, avem de vorbit. Iată un punct de vedere perfect bărbătesc. Cel mai mare ghinion în viaţă este să te naşti prost. Amin!”

Ruxandra îşi deschide sufletul şi ne vorbeşte cu sensibilitate despre fericire: Am învăţat să mă iubesc pe mine în fiecare zi, şi atunci când mă trezesc, şi înainte să adorm, şi-mi spuneam în gând: sunt importantă, valoroasă, inteligentă, iubitoare… M-am trezit cu un surâs pe buze şi am vrut… să descopăr în fiecare lucru partea cea mai bună şi frumoasă… Fericirea se trăieşte în doi. Câtă vreme voi sufla numai eu în pânzele corăbiei mele, aceasta va sta pe loc. Fiindcă este nevoie de două suflete să o facă să plutească… Să ai curaj să te întrebi dacă eşti fericit şi să îţi răspunzi pe nerăsuflate ‘Da’. Şi apoi, să îţi săruţi mulţumită iubitul. Căci chipul lui este chipul fericirii tale.

Adelinailiescu abordează o temă gravă şi ne destăinuie cele cinci regrete pe care le are un om aflat pe patul de moarte: “Finul meu ne povestea despre… un studiu făcut de o asistentă din Australia… pe pacienţi aflaţi în ultimele zile de viaţă şi care îşi exprimau regretele şi dorinţele… 1) Să fi avut curajul să-mi trăiesc viaţa pentru mine şi după regulile mele… 2) Să nu fi lucrat atât de mult şi să nu fi stat atât de puţin lângă familie…3) Să fi avut curajul să-mi exprim sentimentele cu sinceritate… 4) Să fi păstrat legătura cu prietenii… 5) Să mă fi lăsat să fiu mai fericit”.

Spanac spune că va veni curând timpul să acorde drept premiu un ceas, la alegere din trei, cititorului care va scrie comentariul cu numărul 1000 pe blogul lui: „V-am mai spus de câteva ori că mai avem puțintel. Adică ajungem la cele 10.000 de comentarii pe Spanac… Așadar, lăsați comentarii alegându-vă ceasul, iar câștigătorul îl va lua acasă”. De altfel, pe blogul său mai sunt în desfăşurare alte concursuri cu premii interesante şi Spanac promite lansarea altora în viitorul apropiat.

Mixy ne arată cu umor de ce întârzie Salvarea cu regularitate: „Sâmbătă ne-a fost rău şi mie şi lui tata… După 4 ore eram hotărâtă să-i sun să le spun că mai bine-mi bag un băţ în cur decât să aştept echipajul lor… Şi-a venit o doctoriţă foarte tânără… N-a mai tăcut doamna doctor: Doamnă, eu nu mă iau după unul şi altul, eu îmi văd de treaba mea! Nu ascult eu în gura unuia şi a altuia, că aşa m-am trezit cu farmece şi făcături de cădeam din picioare… Eu stau cu maţele cocoloş spre gură şi încerc să o calc pe mama pe picior, să tacă, să nu-i mai dea femeii apă la moară, că nu mai pleacă de la noi şi o mai fi lume bolnavă în noaptea asta”.