Visul american

Zilele trecute tocmai iesisem din bloc si numai la visul american nu ma gandeam. Trebuia sa trec pe la o matusa, sa-i refac grila de programe TV, deoarece o modifica astia saptamanal. Si nu apuc sa fac 3 pasi pe strada ca se opreste langa mine o masina mare, alba, claxonand in disperare. Ma pregateam sa-i zic ceva soferului, insa n-am apucat sa deschid gura, ca m-am trezit luat in brate de sofer si pupat zgomotos pe ambii obrajii.

– Ce faci ma omule, ma? Ce mai zici, cum mai esti?

Ma dau un pas indarat, sa vad cine-i individul.

Pantofi de lac, pantaloni albi, o camasa hawaiiana, palarie mare de cowboy, brunetel, cu parul cret si-o barbuta incaruntita. Statea langa un Buick alb, lung si lat.

– Rica? Tu esti?

– Pai cum sa nu fiu eu, mai baiatule! De cand nu ne-am mai vazut?

– Ehei, Rica, bine ai revenit! zic bucuros ca-l revad. Sa fi trecut cam 20 de ani, este?

Nu v-am spus ce-i cu Rica. Il stiam de cand aveam vreo 5 ani, copilariseram impreuna, familiile noastre s-au mutat dupa cativa ani in acelasi bloc, si am nimerit in aceeasi clasa. Cum eu invatam destul de constiincios, Rica se baza mai intotdeauna pe cunostintele mele, fiindu-mi coleg de banca. Si ca un facut, de fiecare data cand copia dupa mine, lua numai 9 pe linie. Ba tin minte ca la o teza la matematica eu am luat 9, iar Rica al meu a primit 10 cu felicitari. Nu ma intrebati cum de s-a intamplat, caci nu stim nici noi.

Si Rica a reusit sa plece in America, prin anii ’90, cand se pleca in grupuri in Canada si Germania. Tinusem legatura cu el vreo 3-4 ani, insa s-au racit relatiile, din cauza distantei.

– Si ce-ai facut, omule? Ai treaba acum? il intreb, stiind ca trebuie sa ajung la matusa.

– Sunt liber ca pasarea cerului. Mergem undeva? Fac cinste! zambi el.

– Ma, eu ma duceam catre o matusa, insa aman, mergem la o terasa!

O sun pe matusa si era bucuroasa ca-mi aman vizita, deoarece tocmai trebuia sa plece la o prietena care nu se simtea bine, sa-i faca ceva de mancare. Asadar m-am suit in Buick-ul lui Rica si ne-am dus la o terasa pe care o frecventam adesea.

– Si cum e mai in America, acolo?

– E frumos. Ce pot sa-ti zic e ca mi-am implinit un vis! Visul american! M-am realizat acolo. Nu stiu daca aici aveam aceleasi sanse, insa acolo mi-am facut un rost. Am ajuns in Arizona, dupa ce-am trait vreo doua luni de pe-o zi pe alta. Lucram ca zilier la un tip, isi facea ala vila si eu dadeam cu sapa. Apoi, cand a vazut ca ma pricep la zidarie, m-a luat cu el in Arizona. Îsi facea si acolo o casa. Vorba vine casa, o ditamai vila, cu doua etaje, cu garaj subteran, cu o piscina in spate si cu un jacuzzi de 5×6 metri.

– Asa mare?

– Imensa! Omul era texan si obisnuit cu lucrurile mari. Conducea numai masini de teren, palarie d-asta mare, cum am eu acum, o centura de neam prost cat o farfurie ii tinea loc de curea… Insa a fost baiat bun, m-a ajutat mult. A avut probleme cu aia de i-au facut piscina. Dupa ce daduse o gramada de bani, ii facusera o treaba de mantuiala.

– Sa nu-mi zici ca i-ai facut tu piscina!

– Ba bine ca nu… Ii pusesera omului un hidrofor vai de mama lui, mic, ineficient si care ruginise. Asa ca eu am cautat pe net un hidrofor din inox, l-am comandat si-n cateva zile a ajuns. M-am chinuit putin pana sa-l montez, caci nu aveam idee, dar a iesit totul ok. Omul a vazut si, pe langa banii pe care-i primeam normal, mi-a trantit un teanc de dolari. Nu voiam sa accept, dar a insistat. Apoi mi-am luat si eu o casuta, nu departe de proprietatea omului si, incet, incet, i-am devenit asociat. Invartea afaceri mari, imobiliare. Credeam eu ca ajung sa vad vreodata Chile? Sau Hawaii? Acum merg anual in concediu in Hawaii!

– Bravo, mai! Deci iti merge plugul! Prin tara de ce n-ai mai dat?

– Am fost acum 5 ani, insa n-am dat de tine. Ti-am lasat in usa un bilet cu mailul meu si numarul de telefon, dar n-ai dat niciun semn de viata.

– Eu n-am gasit nimic!

– Banuiam eu ca ti l-o fi luat vreun vecin binevoitor… Ce, nu-i mai tin minte de cand m-am mutat?

– Tii minte deci, ai?

– Cum nu? Ca te inunda mereu tampitul ala de deasupra!

– Nu-mi aduce aminte! Uite terasa pe stanga!

– O stiu, ma! Hai inauntru!

Am ajuns acasa pe seara. Am stat toata ziua cu Rica si am pus tara la cale. Ieri a plecat inapoi, in America, insa de data asta am e-mailul lui personal si adresa firmei sale.

Comments

comments

Leave a Reply

Read more:
Fii băiat bun şi n-o să te placă nicio femeie!

M-am uitat pe mai multe studii de psiho-sociologie şi am constatat că se consideră a fi o greşeală strategică din...

Când suporţi mai greu despărţirea?

De fiecare dată când îmi telefonezi şi mă chemi, plângi. Ne-am despărţit de câţiva ani fiindcă aşa ai vrut tu....

Umor pe masa de operație

Cei mai mulţi doctori cu care am intrat în contact au un aer de oameni serioşi, foarte ocupaţi. Totuşi, dincolo...

Close