Adevăruri despre mintea umană

Fiind extrem de complex, creierul nostru are foarte multe taine nedezlegate. Multă vreme au circulat fel şi fel de mituri despre creierul uman. Ultimele descoperiri ale cercetătorilor au demolat multe dintre ele, iar în următoarele rânduri vă voi prezenta unele adevăruri despre mintea umană.

Poate cel mai cunoscut mit despre creierul nostru este cel că îl folosim doar în proporţie de 5%-10%, în medie 7% din capacitate. Dar e mai curând improbabil să fie adevărat, fiindcă ştim că 20% din energia corporală e “mâncată” de creier. Noi folosim peste 10% din creier chiar şi numai pentru a ne mişca degetele.

Dacă ascultăm muzică ritmată înainte de un test de inteligenţă, suntem mai entuziaşti şi operativi, existând condiţii pentru a obţine un rezultat superior. Ar trebui ca odraslele nostre să înveţe să cânte la un instrument muzical, acest lucru mărind încrederea în propriile forţe, concentrarea şi capacităţile de coordonare.

Există o luptă între creativitate şi logică?

Creierul are două emisfere care au funcţii diferite. Se credea că emisfera stângă e responsabilă de procesarea limbajului, iar că cea dreaptă procesează emoţiile. Se spunea că oamenii mai creativi şi intuitivi se folosesc în special de partea dreaptă a creierului, iar cei mai raţionali se folosesc mai ales de emisfera stângă.

Dar nu acesta e adevărul. Emisferele comunică între ele, deci una o completează pe cealaltă în funcţionare, nicidecum nu există concurenţă între ele. Sunt diferenţe între emisfere, dar niciuna nu este dominantă şi nu poate explica personalitatea unui om.

Spre deosebire de ce se credea, creierul nostru nu se poate ocupa de mai multe sarcini concomitent, ci doar trece de la o sarcină la alta. Numai aşa poate fi eficient.

Se credea că un om e mai inteligent cu cât are creierul mai mare. Dar s-a demonstrat că un creier mai mare nu duce automat la o activitate cerebrală superioară. Masa creierului lui Einstein era chiar mai mică decât media. În schimb, lobii săi parietali, responsabili de abilităţile la matematică, erau cu 15% mai mari decât la celelalte persoane.

De asemenea, nu putem spune că avem cele mai mari creiere, deşi suntem cele mai inteligente fiinţe de pe glob. Creierul nostru are cam 1,36 kg, dar al elefantului, de exemplu, e de peste 4,5 kg.

Se spunea că fenomenul de deja-vu s-ar face simţit atunci când în creier s-ar crea confuzie între vis şi realitate. Dar se pare că acest fenomen apare atunci când trecem prima oară printr-un loc care seamănă mult cu unul cunoscut anterior. E drept, unii încă mai explică fenomenul prin prisma reîncarnării.

Un alt mit spunea că stresul măreşte riscul unui atac cerebral. Însă un atac se poate produce când vasele de sânge ale creierului se blochează. Deci nu stresul, ci tensiunea arterială ridicată, fumatul şi unele afecţiuni, precum diabetul, pot mări riscul apariţiei unui atac cerebral.

Se credea că de nivelul de serotonină, aşa-zisul hormon al fericirii, ar fi responsabil creierul. Dar cercetătorii au ajuns la concluzia că în creier se află doar 2-3% din serotonina întregului organism. 90-95% ar fi, în realitate, în celulele sistemului digestiv! Tractul gastro-intestinal e capabil să funcţioneze independent de creier şi de măduva spinării, având un sistem nervos autonom. Poate fi numit al doilea creier al corpului uman.

Ultimele studii au şi confirmat nişte mituri. De exemplu, meditaţia poate îmbunătăţi concentrarea şi abilitatea creierului de a lua decizii. Creierul are nevoie de exerciţii pentru a deveni mai puternic şi trebuie folosit cât mai mult. Curiozitatea este folositoare, pentru că ascute mintea. Pentru a avea un creier mai eficient, trebuie să facem exerciţii fizice, fiindcă irigarea creierului creşte.

Efortul mintal ne oboseşte

Creierul are vreo 100 de miliarde de neuroni, fiind cea mai complexă structură a trupului nostru. Un singur neuron poate crea cel puţin 1.000 de legături, aşa încât în creier pot exista 100.000 de miliarde de conexiuni neuronale. Neuronii creierului transmit 1.000 de semnale electrice pe secundă cu o viteză care poate atinge 400 de kilometri pe oră.

Creierul foloseşte mare parte din energia sa pentru a se menţine în starea de bază, iar activitatea mintală specifică nu are nevoie de multă energie în plus. Cercetătorii afirmă că ne oboseşte creierul. După realizarea sarcinilor mintale solicitante, devenim mai lenţi.

Creierul e tot timpul activ, chiar şi când dormim. El consumă cam 20% din energia obţinută din alimente, fiind cel mai mare consumator de resurse al corpului nostru, deşi reprezintă doar 2% din masa totală a trupului.

Comments

comments

13 Comments

  1. Nice 18/03/2013
    • javra 18/03/2013
  2. Intuneric 18/03/2013
    • javra 18/03/2013
  3. elly weiss 18/03/2013
    • javra 19/03/2013
      • elly weiss 22/03/2013
  4. Adelin 19/03/2013
    • javra 19/03/2013
  5. Savoir Faire 19/03/2013
    • Javra 19/03/2013
  6. vienela 20/03/2013

Leave a Reply