Fiecare român aruncă la gunoi cam 100 de kg de mâncare într-un an. De fiecare dată când intrăm într-un magazin alimentar, cumpărăm în neştire, de multe ori produse care ne prisosesc. Ne aflăm pe un onorant loc 10 din 27 în clasamentul statelor studiate, cu toate că România e una dintre cele mai sărace ţări din UE.

Numai din restaurante se aruncă la gunoi 3 milioane de tone de preparate culinare! Dintre alimentele cumpărate din magazine, 15% nici măcar nu le-am scos din ambalaj şi au ajuns la gunoi, fiind expirate. Vi se pare că noi, românii, suntem extrem de risipitori, nu-i aşa? Ei bine, în medie, în UE, ajung la gunoi aproximativ 89 de milioane de tone de alimente în fiecare an, ceea ce înseamnă vreo 180 de kg pentru fiecare locuitor.

Anual, lumea aruncă la gunoi mai bine de 1,3 miliarde de tone de alimente! Aşa a concluzionat un studiu al ONU pentru Alimentaţie, desfăşurat în decurs de 3 ani. În timp ce unii fac atâta risipă, pe glob, peste 6 milioane de copii mor din cauza foametei şi a malnutriţiei. Alte 800 de milioane de persoane nu au după ce bea apă.

În Statele Unite, aproape jumătate dintre alimente (40%) este aruncată. Anual, în Anglia, ajung la gunoi roşii în valoare de 2,5 miliarde de euro, pâine de 2,6 miliarde de euro şi struguri de 5 miliarde de euro.

În Europa, cam 42% dintre alimentele aruncate provin din gospodării individuale. Mulţi oameni cumpără mâncare în exces, iar păstrarea ei în cămară şi în frigider se face defectuos. Se pare că risipa de alimente poate fi micşorată chiar şi cu 60%, prin educaţie şi prin introducerea unor noi tehnologii de păstrare a preparatelor culinare.

În timp ce în lume 870 de milioane de oameni suferă de malnutriţie, aproape 1,5 miliarde de persoane au o greutate mai mare decât ar trebui, iar 500 de milioane sunt obeze.

În fiecare an, 30% din mâncarea cumpărată ajunge la gunoi! Anual, pe glob, 1,3 miliarde de tone de alimente sunt aruncate. Să precizăm că în Nord, adică în ţările bogate, se aruncă mâncare fiindcă se produce şi se cumpără în exces, făcându-se risipă, iar în Sud, pentru că recoltele se strică chiar înainte de a fi culese, iar apoi n-au unde să fie depozitate.

Aproape jumătate dintre români sunt în pragul sărăciei

Conform statisticii date publicităţii de Eurostat, pentru perioada 2008-2011, aproape jumătate dintre bulgari (49,1%) şi români (40,3%) riscă sărăcia sau excluziunea socială, ca şi 36,6% dintre letoni. În schimb, Cehia are numai 15,4% dintre locuitori aflaţi în această categorie socială. Pe locul doi e Olanda (15,7%), iar pe trei, Suedia (16,1%).

În Uniunea Europeană, nu mai puţin de 121 de milioane de persoane (24%) au riscuri economice, adică sunt în pragul sărăciei. Cea mai bogată regiune din Europa e Londra, cu un produs intern brut pentru fiecare locuitor cu 328% mai mare decât media europeană. Pe locul 2 în topul bogăţiei e Luxembourg, iar pe 3, Bruxelles (capitala Belgiei şi a UE). Cu excepţia Olandei, Italiei şi a Germaniei, capitalele sunt cele mai bogate regiuni în statele membre UE.

În anul 2011, datorită politicii guvernamentale înţelepte, cea mai mare micşorare a numărului de locuitori din Europa a avut loc în România, cu o scădere de 58.000 de cetăţeni. Aceasta este măsura în care politicienii s-au străduit să “încurajeze” românii să aibă cât mai mulţi copii, prin nivelul de trai asigurat, dar şi datorită hotărârilor luate în domeniul sanitar, cum ar fi desfiinţarea unor spitale, creşterea preţului la medicamente şi salarii de mizerie pentru doctori.

În schimb, în Regatul Unit al Marii Britanii s-a înregistrat cea mai importantă sporire a numărului de cetăţeni în termeni absoluţi (474.000 de oameni). Urmează Franţa (333.000) şi Italia (194.000). Şi în aceste ţări, tot politicienii au determinat această stare de lucruri.

Comments

comments