Multe joburi determină ridicarea nivelului de stres al angajaţilor. Stresul duce la mărirea riscului de intrare în depresie, la apariţia tulburărilor de somn şi provoacă multe alte necazuri legate de sănătate. Totuşi, unele meserii pot aduce şi mari beneficii pentru sănătatea celor care le practică, generând mari satisfacţii sufleteşti. Se ştie, de altfel, că persoanele care au o meserie care le place trăiesc mai mult. Astăzi vom vedea ce meserii vă fac fericiţi.
Există unele categorii de angajaţi care sunt satisfăcuţi de munca lor, iar câteva dintre profesii te pot face mai fericit şi mai sănătos. În Statele Unite s-a şi alcătuit un top 10 al celor mai fericite joburi.
1. Preoţii – 87% dintre slujitorii Domnului se simt foarte satisfăcuţi de meseria şi rolul pe care le au, conform unui sondaj realizat în SUA.
2. Pompierii – Deşi mulţi cred că-i o meserie prea periculoasă, totuşi, conform acestui sondaj, 80% dintre pompieri îşi iubesc jobul. Mai mult, s-a ajuns la concluzia că meseriile care presupun protejarea altor oameni sunt legate de un risc foarte mic de depresie. Să-i ajute pe alţii e un stimulent însemnat pentru sănătatea lor emoţională.
3. Psihologii – Remuneraţia psihologilor, la noi, e mică. Dar această profesie e corelată și cu rate mici de depresie şi oferă mari satisfacţii sufleteşti. Cercetătorii spun că riscul unui alt angajat cu normă întreagă de a suferi de depresie e de 7%. Psihologii au un risc de numai 4,4%. Două treimi dintre aceştia au spus că au o slujbă de care sunt foarte mulţumiţi.
4. Profesorii şi educatorii – Circa 70% dintre cadrele didactice se declară foarte satisfăcute de meseria lor. Dar un astfel de job nu-i pentru oricine, fiind destul de solicitant. La asta se adugă un salariu deloc motivant şi un risc de depresie peste medie.
5. Cadrele sanitare – 79% dintre medici spun că îi satisface meseria lor. Dar, cu toate că recompensa emoţională şi, în unele cazuri, chiar şi cea materială sunt relativ ridicate, riscul de depresie e peste medie. Orice medic trece si prin situaţii delicate, în care nu poate ajuta sau chiar pierde un pacient.
6. Instalatorii – Aceştia şi cei care au alte meserii care ţin de întreţinerea şi repararea unor obiecte din locuinţe au salarii mici, totuşi 73% dintre ei afirmă că au un job plăcut, având libertate de mișcare. Mai mult, au un risc scăzut de depresie.
7. Oamenii de afaceri – Motivul pentru care sunt printre cei cu joburi fericite e legat de faptul că nu au şefi. Ei sunt şi angajatori, şi angajaţi. Astfel de persoane au o mare libertate de acţiune şi iau ce decizii vor, au siguranţa unui loc de muncă stabil şi beneficiază de o probabilitate mai ridicată de a câştiga mai mult. Pentru 87% dintre cei care au propria lor afacere acesta e jobul ideal.
8. Lucrătorii în aer liber – 82% dintre cei care muncesc în ferme, în silvicultură ori piscicultură susţin că locul lor de muncă e perfect. În plus, riscul lor de depresie e de numai 5,9%, sub media celorlalţi.
9. Scriitorii şi artiştii – Conform mai multor cercetători, oamenii talentaţi într-un domeniu artistic şi care pot crea opere valoroase au o sănătate emoţională de invidiat. 74% dintre scriitori şi 67% dintre sculptori şi pictori afirmă că sunt foarte mulţumiţi de slujbele pe care le au. Libertatea lor de exprimare generează o mare eliberare emoţională şi, în plus, pot câştiga foarte bine.
10. Inginerii şi arhitecţii – Şi aceste categorii de lucrători îşi pot pune în valoare creativitatea şi fantezia, iar riscul lor de depresie este mic.
Să ne înţelegem: rezultatele acestui studiu sunt valabile pentru americani. Pentru români, topul „meseriilor fericite” arată cu totul altfel. Într-adevăr, preoţii sunt satisfăcuţi de meseria lor. Cei mai mulţi dintre ei o practică exclusiv pentru avantajele materiale pe care le generează pomenile, nicidecum din evlavie. În schimb, pompierii, cadrele medicale şi cele didactice, scriitorii şi artiştii precum şi cei care lucrează în aer liber sunt foarte prost plătiţi şi n-au cum să fie mulţumiţi. Cei mai fericiți par a fi bugetarii.
Nici oamenii de afaceri nu pot fi fericiţi într-o ţară săracă şi coruptă. Acum trăiesc cu frica în sân, pentru că au fost nevoiţi să dea mită şi, uneori, să plătească taxe de protecţie, iar DNA-ul îi urmăreşte pas cu pas şi îi pot înhăţa oricând. Ei bine, cei mai fericiţi români sunt politicienii, aceştia fiind cei care trag sforile şi foloasele.
În SUA, 97% dintre cântăreţi, 90% dintre pompieri şi 83,3% dintre mecanicii de avioane sunt fericiţi cu munca lor. Mai sunt satisfăcuţi pediatrii, profesorii universitari, agenţii speciali, anchetatorii criminalişti şi terapeuţii.
Un sondaj realizat în rândul a 13.871 de americani a relevat faptul că cei mai puţin mulţumiţi de locul loc de muncă sunt lucrătorii din restaurante, hoteluri şi telemarketing. Ospătarii şi chelnerii câştigă cel mai prost (puţin peste 18.000 de dolari pe an). Bucătarii, casierii, hostess şi vânzătorii de bilete câştigă şi ei puţin, circa 19.600 de dolari anual.
Dincolo de satisfacţia oferită de jobul lor, cel mai bine plătiţi sunt chirurgii, care au un salariu anual de 219.000 de dolari, anesteziştii, stomatologii (mai precis, ortodontiştii), obstetricienii şi ginecologii. Locul 10 e ocupat de psihiatri, care câştigă 163.000 de dolari pe an.
Printre angajaţii fără facultate cel mai bine plătiţi se află agenţii imobiliari, cu un salariu de 53.100 de dolari pe an.
:)) Foarte amuzant să aflu că instalatorii au risc scăzut de depresie!
cred ca slujba de preot nu ar fi trebuie sa fie pusa in categoria de meserii. dar na in vremurile astea multi se duc pentu banii…unde am ajuns…..
Ba eu sunt de acord ca jobul de lucrator bisericesc sa fie considerat o meserie pt ca asa se pot implementa si standarde, inclusiv un grad minim satisfacator (pt societate) de evlavie la o adica. De ex, chiar si din punctul tau de vedere, (cf pretentia ta de om al societatii respective) un preot minim competent trebuie sa aiba minim 33 % evlavie per ora de serviciu in medie astfel incat sa fie acreditabil la un nivel acceptabil. Si daca sunt mai multi de acord cu tine, atunci forul care acrediteaza preotii va putea dezvolta si instrumente de masura a evlaviei medii pe ora de serviciu de preot si ne va putea arata cat la suta din preoti activeaza la standard ! Si celor care nu activeaza la standard li se pot propune masuri de imbunatatire profesionala, de ex sa fie trimisi la un curs de evlavie la o manastire timp de 2 saptamani, sau sa li se mareasca durata concediului platit de la 3 sapt la 4 sapt pe an. In plus eu zic ca si preotii trebuie sa aiba drepturi de om al muncii, nu numai obligatii, de ex concediu platit de boala, studii, maternitate sau paternitate, etc., ca si ei sunt oameni. Plus sa poata primi si bonus la sfarsit de an pt realizarea unor obiective, de ex ridicare de fonduri pt repararea unei biserici, sau nr lumanari vandute, nr enoriasi prezenti la slujba, compunerea a minim 3 predici interesante pe an care sa fie mentionate in mod laudativ in jurnalele de specialitate cu predici interesante, etc.etc.
Ma rog, am exagerat, dar totusi esenta era ca si preotii sunt oameni plus sunt oameni ai muncii plus activeaza intr-un sistem destul de birocratic chiar corporatizat cu niste standarde profesionale destul de traditionale si chiar rigide, la fel ca si avocatii sau chiar si functionarii, au si joburi 2 de seara in regim particular uneori, sunt supusi unor norme deontologice de breasla, etc, adica de ce sa nu fie considerati meseriasi sau profesionisti, chiar daca si-au ales acea meserie prin chemare si o considera si o vocatie.
Plus de unde pana unde o meserie = bani. Ce, o meserie nu poate fi si cariera sau si vocatie + bani (sau retributie) ? Adica o meserie e doar pt bani ? Desigur ca exista si aceasta pretentie total naturala insa o meserie are si alta componenta, de competenta, de expertiza, de identitate profesionala chiar, adica nu numai profesiile alra cunoscute de educator sau avocat sau prostituat sau politician se preteaza unor vocatii, ci si meseria de fotbalist sau de tinichigiu auto pot fi alese si indeplinite si alea din vocatie si interes profesional. Plus fiecare are stressurile ei si breasla ei si tipicul ei, chiar si meseria de functionar asa ca mine…eu mi-am dorit sa fiu functionar de cand aveam 8 ani de exemplu, si chiar m-am straduit sa imi urmez visul si si acum ma stradui sa fiu un functionar minim competent chiar si daca nu mai am rechizite de gen stampile sau indigouri si gume, etc, si am doar calculator si cateva agrafe si dosare cu sina ! Habar nu aveam ce salariu primeste un functionar sau cat e costul vietii in zonele cu joburi pt functionari !
Mie mi-a placut acest articol chiar daca datele statistice raportate in el nu par a fi acumulate cf unor standarde ff riguroase, plus apartin unei societati cu o cultura chiar diferita de cea europeeana, nu numai o structura economica diferita, inclusiv GDP. Mie imi plac articolele care au de a face cu descrierea a diverse meserii, ca nu imi place sa citesc in continuu mereu numai articole care descriu activitati de timp liber, desi desigur sunt si alea distractive, dar pe mine ma relaxeaza gandul ca si alti oameni muncesc, nu numai eu…ca asa uneori ma simt cam singur chiar si la serviciu, inconjurat de o groaza de manageri si cu impresia ca numai eu muncesc, o impresie total falsa desigur, ca si managerii muncesc, chiar daca asa aparent stau mai mult la suete pe langa niste cesti de cafele, dar si aia e munca, pt mine de ex asa ceva ar fi o activitate deosebit de chinuitoare daca as fi obligat sa particip la minim 5 suete cu cafele si fursecuri pe zi, as pretinde un salariu fff mare ca sa promit ca m-as putea angaja serios in asa ceva plus cu uninalt grad de constiinciozitate !
Chiar ma gandeam care oare ar fi salariul de nerefuzat pt ca eu sa fiu tentat sa fiu manager, dar oare ca sa fiu politician ? Zau, cred ca pt manager as cere minim 120 000 Euro pe an, iar pt politician minim 500 000 de Euro pe an.
Dar pt a fi functionar mi-e de ajuns sa stiu ca pot plati o chirie si ceva costuri acolo de zi cu zi si inca si acum ma pot inchipui lucrand ca functionar voluntar (daca mai pot) chiar si dupa ce ies la pensie !
Eu de aia si tolerez politicienii si managerii de fapt…pt ca am pt cine lucra plus am si impresia ca sunt altruist, adica de ex cate familii de manageri si politicieni pot fi chiar fericite bazat pe munca mea de functionar…un gand chiar placut asa sa ma simt util macar pt o parte din societate daca nu chiar pt absolut toti contribuabilii care ma subventioneaza si carora totusi le sunt si lor sincer recunoscator si le promit sa continui sa muncesc la un nivel inalt calitativ si in continuare !
Se şi spune că lipsa unui lucrător de la serviciu este cu atât mai vizibilă cu cât lucrătorul e mai jos pe scară ierarhică. Dacă lipseşte, să zicem, managerul, nu observă nimeni. Dar dacă lipseşte femeia de serviciu, e jale!