De puţine lucruri îmi e cu adevărat teamă. În topul fricilor personale, conduc cutremurul, zborul cu avionul şi războiul. Totuşi, cel mai frică ar trebui să-mi fie de omul prost. Dar de acesta, cel mai adesea, am timp să mă feresc. Un cutremur catastrofal se produce rar, iar războaiele se duc în plan economic. Veţi vedea câteva motive în plus pentru care evit să zbor cu avionul, iar în final aş vrea să-mi spuneţi ce vă sperie cel mai mult.
Personalul de zbor a făcut destăinuiri despre unele lucruri legate de zborul cu avionul, pe care pasagerii nu le cunosc. Dintre aceste dezvăluiri, am selectat câteva, cu scris înclinat, care mă determină să fiu şi mai reticent la ideea nesăbuită de a mă urca într-un avion.
Comportamentul stewardeselor e inadecvat
Sora mea e stewardesă şi mi-a spus că după ce face anunţul referitor la închiderea aparatelor electronice, se duce în partea din spate a aeronavei şi trimite SMS-uri.
Bineînţeles că acele momente sunt cele mai potrivite pentru această nobilă îndeletnicire. Ştim foarte bine cât de dulce este fructul oprit. Înţeleg şi aprob comportamentul însoţitoarei de zbor, dar ar trebui să anunţe pasagerii asupra intenţiilor ei, în numele transparenţei.
Stewardesa i-a mărturisit fratelui ei cu ce se ocupă în timpul lungilor ore de călătorie, iar acesta a turnat-o întregii lumi, fără ruşine. Ei bine, abia că acesta mi se pare un gest scandalos…
Piloții dorm în timpul zborului
Unul din doi piloţi doarme în timpul zborului, iar unul din trei descoperă, atunci când se trezeşte, că şi celălalt pilot doarme.
Iată că un pilot ştie ce înseamnă transparenţa şi face mărturisiri complete. Dacă ambii piloţi trag la aghioase în timpul zborului, înseamnă că se bazează pe pilotul automat. Dar dacă adoarme şi ăsta? Sigur, călătoria e monotonă şi peisajul nu-ţi mai spune nimic, mai ales noaptea, iar un somn odihnitor face bine organismului. Totuşi, parcă ar trebui să supravegheze cineva comportamentul hardughiei zburătoare.
De aceea propun ca, în timp ce stewardesele nu-şi mai văd capul de treabă trimiţând SMS-uri, iar piloţii visează la siguranţa călătorilor, un pasager desemnat prin tragere la sorţi să aibă în grijă avionul, fiindcă are tot interesul ca zborul să se desfăşoare fără evenimente.
Dacă această propunere nu va fi luată în seamă, cu toate că nu văd niciun motiv serios pentru respingerea ei, ar trebui ca personalul de zbor să organizeze în carlingă nişte jocuri de societate, cum ar fi „gajurile”, „rotirea sticlei” sau „recunoaşte partenerul fiind legată la ochi”, pentru ca stewardesele şi piloţii să fie ocupaţi cu ceva distractiv.
Bagajele se aruncă în cală claie peste grămadă
Dacă scrie „Fragil”, va fi aruncat şi mai tare. Dacă scrie pe ce parte să fie aşezat, va fi pus exact pe dos. De obicei, trebuie să aşezăm peste 100 de bagaje în cala unui avion, aşa că vor fi înghesuite oricum, numai să încapă.
Acum poate vă faceţi o idee asupra odiseei bagajelor voastre din cală. Dacă vi se pare că sunt prea multe goluri de aer şi că sunteţi zdruncinaţi de parcă aţi călări nişte cai nărăvaşi, gândiţi-vă la starea lucrurilor voastre. Puteţi fi siguri că nimeni nu le avertizează în cală asupra vicisitudinilor călătoriei…
Cei de la sol află că un avion e deturnat
Dacă avionul a fost deturnat, piloţii lasă flapsurile ridicate atunci când aterizează, acesta fiind codul care avertizează personalul de pe aeroport că ceva este în neregulă.
E bine că aflăm şi noi, pasagerii, acest mic amănunt, pe care bineînţeles că îl ştiau şi teroriştii. Turnurile Gemene n-au fost anunţate din timp, iar Bin Laden nu s-a apucat să deturneze avioane în necunoştinţă de cauză.
Apa de la toaletă e foarte murdară
Orice ar fi, nu beţi apa din toaleta unui avion! E de ajuns de rău că o folosiţi pentru a vă spăla pe mâini. Paraziţii au început să devină imuni la substanţele de sterilizare.
Bineînţeles că, pentru a merge la toaletă pentru diverse necesităţi, ar trebui să rugaţi o stewardesă să vă însoţească, pentru ca aceasta să folosească hârtia igienică în locul vostru, ca să nu fiţi nevoiţi apoi să vă spălaţi pe mâini. Că doar de asta i se şi spune însoţitoare de zbor.
Nici restul lucrurilor nu sunt mai curate
Păturile şi pernele sunt împăturite după fiecare zbor şi depozitate până la următorul zbor. Iar măsuţele rabatabile sunt, nu de puţine ori, folosite drept mese de înfăşat bebeluşii.
Această destăinuire este a unui fost însoţitor de zbor. Păi da, acum îi dă mâna să clevetească, dar cât timp a lucrat la bordul aeronavelor, a tăcut mâlc. Şi nici n-a avertizat vreun pasager că ar trebui să nu folosească măsuţa rabatabilă pentru a mânca. Ba i-a mai şi spus „Poftă bună!”…
Pe voi ce vă sperie cel mai mult şi de ce? Poate şi argumentaţi.
Hazardele endogene si catastrofele, mai cu seama cele aviatice ma inspaimanta si pe mine cel mai tare. In teorie stiu perfect ce avem de facut in caz de seism, dar in practica… Vezi tu, aia ne omoara.
Fiind semn de pamant nu ma simt in siguranta in aer, de aceea evit zborul cu avionul. E frumos acolo sus printre nori, insa eu calatoresc mereu cu gandul ca oricand avionul se poate prabusi. Frica este absolut paralizanta.
Mi-e teama si scarba (si) de insecte sau reptile. 🙁
Frica de insecte şi fiinţe cu sânge rece e de altă factură. În cazuri de acest gen ai posibiltatea de a reacţiona, de a te apăra într-un fel sau altul. Asupra seismelor şi a războiului n-ai niciun control.
Cei care adoră adrenalina vor spune că le place să zboare cu avionul şi să sară cu paraşuta. Îi înţeleg, dar plăcerile mele sunt de alt tip.
Am doua mari temeri: de tzunami si de paianjeni! In rest cu teroristii, crocodilii sau dezastrele aviatice ma descurc… 🙂
Tsunami, prin judeţul tău, e mai greu să ajungă, iar dacă te vei gândi că păianjenii sunt doar nişte biete arahnide, nu te vei mai teme de nimic. 🙂
Si mie mi-e frica cel mai mult sa nu ma imbolnavesc, cred. Sincer, adica sunt si singur, si este probabil ca voi fi si mai singur si la batranete. Si va fi dificil. Dar sper sa gasesc un azil ca lumea, chiar asta este marea speranta a vietii mele, sa amoportunitatea de a avea un azil cat de cat acceptabil atunci cand voi fi batran, plus sa nu cumva sa fiu intr-o tara din asta une este legala eutanasia, ca atat mi-ar mai lipsi, cum nu o prea am cu comunicarea, sa ma inteleaga unii gresit ca as dori sa decedez ! Zau, trebuie NEAPARAT sa pun in scris in mai multe limbi straine plus notarizat de diversi avocati si notari cf cat mai multor legislatii nationale si internationale ca eu doresc resuscitare cu rice pret si cat mai multe tuburi si tratamente si electricitate si de toate…sa nu cumva sa i se faca cuiva mila de mine in caz ca devin dement si/sau incapacitat…doresc de toate, si proteze speciale, si robotei care sa ma hraneasca si sa imi citeasca povesti, doresc sa fiu intretinut bugetar plus caritabil cat mai mult timpposibil, sa nu cumva sa ma scoata cineva din priza, aveti grija de surse de energie alternativa, generatoare eoliene sau nuckeare de back-up in caz ca se termina benzina sau e o pana de curent sau taie Putin gazele, sau ceva de genul asta. Prin urmare este de fapt bine sa nu doresc sa ma retrag la pensie in Romania, ca sa ruinez economia si bugetul tarii…numai ca nu m-am decis inca pe cine va cadea magareata…de fapt, ca sa fie totul cat mai etic, am sa creez conditii de hazard, si am sa incerc sa vad daca pot pleca in diverse croaziere turistice asa in jurul lumii la batranete, ca sa cheltuiasca cat mai multi oameni din cat mai multe tari si state bani cu intetinerea mea in decursul indeplinirii formalitatilor transportarii mele de unde voi fi pana acolo unde s-o decide in mod birocratic ca oi fi cetatean, si trebuie sa ajung pt a fi plasat intr-un azil acolo…armate intregi de functionari din jurul lumii vor lucra in mod diligent ca sa ma duca pe mine cu roboteii si echipamentul necesar si persoanele de ingrijire din suita mea de unde oi fi pana unde s-or decide ca trebuie sa ajung, dar macar asa voi contribui si la creearea de joburi mai multe pt tineretul viitor bugetar si caritabil de NGO din diverse tari, zau, macar asa sa fiu si eu util in jurul lumii, chiar daca in final va fi o tara care va plati cel mai mult, acolo unde va fi aprobat sa fiu plasat la azil, dar vor lucra si economisti ca sa scrie facturi unii la altii, se vor face tranzactii de schimburi de valuta intre banci, sper ca in final va castiga cineva asa per total poate macar cat sa-si recupereze cheltuielile cu mine…macar asta sper, ca sa am macar constiinta impacata ca nu am gresit prea mult, chiar daca stiu ca voi fi oneros de costisitor la batranete. PLUS, am de gand ca dupa ce decedez, in acel azil de nu stiu inca unde, cenusa sa imi fie transportata pe bani caritabili, ca o sa scriu asta in testament, catre Oceanul Pacific, cu o ceremonie asa de imprastiere a ei, care va costa si aia dar va crea si activitati de relaxare placute pt alti functionari si oameni ai muncii ! Eu devin ff creativ atunci cand mi-e frica de ceva !
Sper să ţi se împlinească toate dorinţele, dar după o vreme s-ar putea să ai alte preferinţe.