Creierul este „aparatul” cel mai complex al corpului omenesc, mai performant decât cel mai tare computer din lume. Partea stângă a creierului e asociată cu gândirea abstractă, analitică şi obiectivă, care e atentă la detalii şi e foarte uzitată de oamenii de ştiinţă. Partea sa dreaptă e responsabilă de intuiţie, de gândirea imaginativă şi metaforică şi le e de folos mai ales artiştilor şi inventatorilor. În continuare vom afla unele dintre misterele creierului uman.
De ce trebuie să gândim pozitiv?
Oricând am avea un gând, formăm o nouă conexiune în creier. Cercetătorii afirmă că un gând e ca o nouă cale care se formează în creier. Cu cât avem mai des acelaşi gând, cu atât bătătorim acea „potecă” şi ne e tot mai uşor să avem din nou acel gând. De aceea trebuie să gândim pozitiv.
În medie, avem în jur de 70.000 de gânduri în fiecare zi! Deci este important să avem cât mai multe gânduri pozitive. Dacă putem să scoatem ceva pozitiv şi din întâmplările negative, reuşim să devenim mai fericiţi. Şi meditaţia regulată ne poate ajuta.
Ideile cele mai bune nu ne vin la serviciu, acestea însumând doar 3% dintre ele, ci atunci când nu lucrăm. De exemplu, Agatha Christie, cel mai vândut scriitor al tuturor timpurilor (alături de Shakespeare), mărturisea că cele mai bune idei privind crimele înfăptuite de personajele sale îi vin în timp ce spală vasele, activitate pe care o detesta.
Cât ne folosim din creier?
Nimeni nu ştie sigur. Se spunea că ne-am folosi doar de 7% din creier, în timp ce Einstein ar fi utilizat 10%. Adevărul e că nu există vreo zonă inactivă în creier şi se pare că ne folosim mai mult din capacitatea lui, fiindcă practic fiecare arie a sa are uneori o activitate intensă.
Deşi reprezintă numai 2% din greutatea totală a corpului, creierul uman are nevoie de 15% din cantitatea de sânge şi de 20% din cea de oxigen a organismului pentru a funcţiona optim, ca şi de o mare cantitate de glucoză.
Creierul poate trăi fără oxigen între 4 şi 6 minute. Dacă rămâne între 5 şi 10 minute fără oxigen, creierul va fi afectat definitiv. Interesant, dar creierul va continua să transmită impulsuri electrice circa 37 de ore după moarte!
Creierul nu simte durerea
Deşi este centrul de percepţie şi interpretare al tuturor durerilor, creierul în sine este lipsit de receptori ai durerii. Şi atunci, de ce ne doare capul? Ei bine, durerile aparţin ţesuturilor adiacente materiei nervoase, nicidecum creierului.
Creierul uman e format din aproximativ 60% grăsime. Dacă îi vorbim şi-i citim poveşti copilului, îl ajutăm să-şi dezvolte capacităţile creierului. De altfel, creierul copiilor care învaţă două limbi înainte de vârsta de 5 ani se dezvoltă mai bine, iar ca adulţi materia lor cenuşie va fi mult mai densă. Creşterea creierului se opreşte pe la 15 ani. Numărul de neuroni poate ajunge la 100 de miliarde. Vasele care străbat creierul măsoară însumate peste 160.930 km.
Neuronii se regenerează toată viaţa
Marea majoritate a neuronilor se dezvoltă până în jurul vârstei de 7 ani, de aceea copiii ar trebui să aibă tot felul de activităţi care să le solicite atât capacităţile intelectuale, cât şi cele motrice (dans, patinaj etc., care necesită o coordonare mai intensă decât simpla alergare). S-a constatat că unii neuroni se regenerează chiar şi la două săptămâni.
De exemplu, din cauza unor mirosuri foarte puternice sau care au noxe, fiind toxice pentru neuronii olfactivi, mor o mare parte dintre aceştia. Dar, la două săptămâni, neuronii olfactivi se regenerează. Desigur, şi alţi neuroni din creier se regenerează, dar unii mult mai lent, chiar după 30 de ani.
De ce visăm?
Nu existăconsens. Unele studii concluzionează că visele nu ar avea un scop în sine, pe când alţi cercetători afirmă că visele ar fi esenţiale pentru starea noastră mentală, emoţională şi fizică. O altă teorie legată de vise ar fi că ele ajută la reducerea agitaţiei mentale.
Nu toţi neuronii sunt la fel. Informaţia circulă cu viteze diferite, prin intermediul a diverşi neuroni. Există mai multe tipuri diferite de neuroni. Astfel, informaţia poate circula cu numai 0,5 m/s, dar poate ajunge şi la 120 m/s. Ce înseamnă iute ca gândul? Se pare că viteza cu care circulă informaţiile între sinapse poate fi de peste 270 km/h.
Când suntem treji, creierul nostru generează îndeajuns de multă energie pentru a aprinde un bec, având între 10 şi 25 W. Creierul generează mai multe impulsuri electrice într-o zi decât toate telefoanele de pe glob la un loc.
IQ-ul e direct proporţional cu durata viselor
Cu cât creierul poate acumula şi procesa mai multe informaţii, cu atât are mai mare nevoie să-şi atenueze excesele, pe care le prelucrează şi le inhibă sau potenţează în timpul somnului. Astfel, ideea de interpretare a viselor are un dram de adevăr.
Deşi suntem înclinaţi să credem că cea mai mare parte a activităţii creierului este diurnă, în stare de veghe, totuşi, noaptea, creierul e mult mai activ decât în timpul zilei. Nu se cunosc toate amănuntele, însă cercetătorii sunt de părere că activarea cerebrală intensă din timpul somnului se datorează proceselor reparatorii, când se produce reechilibrarea fizică, psihică şi emoţională. De altfel, după un efort intelectual intens, suntem la fel de obosiţi ca şi după ce am depus un efort fizic foarte mare.
Diferenţele de mărime şi greutate ale creierului nu reprezintă şi diferenţe legate de capacitatea mentală. Greutatea creierului lui Einstein era sub masa medie a creierului uman. Cu cât memorăm mai mult, cu atât hipocâmpul devine mai mare. Hipocâmpul e una dintre acele zone din creier în care apar noi neuroni pe tot parcursul vieţii.
Remarc ca bzi si Dailymail nu dau copy paste de pe BBC, pt ca tocmai ce am citit si eu acolo acum vreo 2 zile asa pe sarite un articol care se afla sub poza unui creier care arata ca o veioza lava (din alea cu firisoare asa de diverse colori aranjate ca o ciuperca cu firisoare de salcie plangatoare dar multiplu colorate si electrizate de stateau ridicate oarecum zburlit in sus nu asa curbate in jos), si despre care zicea ca e un creier de artist, si acolo era interviewat si o doamna experta in creiere care se vaita ce greu e sa scoti din capetele oamenilor acea idee cum ca o hemisfera e raspunzatoare de arte si aialalta de restul sectoarelor economice, si voia sa explice ca un srtistgandeste si creeaza si el tot cu tot creierul asa luminat si zburlit destul de simetric la fel si ca un agricultor sau proletar, numai ca intr-adevar are poate o guguloaie mai dezvoltata pe undeva, dar nu stiu daca tot hipocampul sau o alta parte din el sau altceva, insa oricum nu era dezvoltat doar pe stanga (la dreptaci) sau pe drepta (la stangaci), zicea ca e doar dezvoltat asa simetric si mai catre anterior, sau la unii nici nu e asa dezvoltat in mod special, dar nu cred ca era proportional cu talentul.
In legatura cu restul punctelor nu zicea nimic recent pe BBC, dar mai de mult a zis si pe BBC si pe CNN ceva despre IQ, cum ca desi se credea ca e fix din copilarie si pana la senilitate, acum s-a descoperit ca ar fi posibil (desi inca trebuie reconfirmat si a 3a oara, ca nu le venea sa creada cand au observat doar de 2 ori, adica in 2 experimente diferite) cum ca ar fi posibil ca in timpul adolescentei IQul fie sa creasca cu vreo 16 puncte, fie sa scada cu vreo 16 puncte, desi nu era nimeni sigur din ce cauza, ca au vrut sa coreleze asta ba cu copiii cuminti ba cu aia delincventi, sau cu diverse, dar nu erau siguri, desi au zis totusi asa just in case ca e bine ca tineretul sa
petreacaai mult timp studiind pt Bac consumand teme si mai putin timp la discoteca consumand etnobotanice.
Mi se pare ca peste tot mai zicea asta vara si despre somn, mai ales ce bun e somnul pt femei, ca le ajuta sa slabeasca, adica cele deprivate de somn care tineau dieta nu slabeau la fel de mult ca cele care tineau dieta dar dormeau mai mult, desi nu era din cauza ca ar fi mancat msi putine mese decat cele care nu dormeau, si nu era corelat nici cu lungimea viselor, era mai mult legat de stress si relaxare. Si pe urma cred ca au incercat sa vada daca tineretul care doarme mai mult are si el sansa de a castiga IQ in loc sa piarda, dar nu era asa, doar poate castigau note mai bune pt ca slabeau si aratau mai sexy (ca se stie deja ca elevii frumosi iau mereu note mai bune, atat fetele cat si baietii, chiar fara discriminare, plus nu neaparat numai din cauza ca ar fi profesorii corupti dar partial si pt ca oamenii frumosi chiar au IQ mai mare), insa chestia cu somnul mai mult sau mai putin nu prea afecta
IQul de baza doar asa performanta deci notele in plus de sexyness si de IQul ala cum era el sa fie, ( insa toti se impiedica de exceptia
Einstein, care nici nu dormea mult, nu era nici sexy, nu avea nici note bune la scoala, etc)
Într-adevăr, Einstein e o excepţie pe care nu poţi să n-o iei în seamă.
Cate informatii interesante, deci care va sa zica eu imi folosesc mai mult partea dreapta a creierului fiind mai mult inclinata spre partea umana. Gandirea pozitiva e un lucru cu care ne luptam zilnic, mie imi e tare greu sa o practic. Weeek-end minunat!
Mulţumesc, la fel şi ţie!
De cele mai multe ori, eu ma trezesc mai obosita de cat eram inainte de a adormi, din cauza ca visez prea mult, ca muncesc enorm in somn. Stii de cate ori m-am trezit noaptea din cauza ca ma simteam epuizata de efortul de a scrie cine stie ce articol complicat pentru blog sau din cauza ca preparam cateva feluri de prajituri in acelasi timp? :))))
Când eşti foarte obosită, e normal să ţi se întâmple astfel de lucruri. Îţi vei reveni, după câteva nopţi, cu condiţia să nu mai munceşti până la epuizare. Ultimul concurs la care ai participat nu ţi-a adus niciun plus. Ba, dimpotrivă chiar. Prea multe probe într-un timp comprimat, cu un juriu habarnist şi, uneori, rău intenţionat. Nu mai spun de sponsorii plini de hachiţe…
Foarte interesante informatiile oferite in acest articol. Si adevarate, iar dovada e faptul ca cele mai bune idei pentru articole imi vin sub dus. :))
Si da, e necesar sa nu ne oprim din invatat. 🙂
Deci dacă ai vreo problemă spinoasă de rezolvat la serviciu, cel mai bun lucru e să te aduci acasă…