Un grup de cercetători americani de la Universitatea Pennsylvania au aflat că membrii cuplurilor stabile, în care partenerii se iubesc, au viaţa intimă mult mai împlinită decât pentru cei ce se întâlnesc ocazional, numai pentru sex. Concluzia e simplă: este recomandabil să faceţi dragoste, nu sex.
Majoritatea doamnelor care au participat la studiu au declarat că dragostea este foarte importantă pentru a avea parte de un sex de calitate, indiferent dacă relaţia este oficializată sau nu. Cele 95 de respondente heterosexuale aveau între 20 şi 68 de ani, iar oamenii de ştiinţă au concluzionat că atunci când partenerii unui cuplu stabil se iubesc, ei experimentează o emoţie puternică, iar partidele de sex sunt mult mai plăcute.
Numai 18 doamne au afirmat că pentru a te bucura de o viaţă sexuală împlinită nu-i nevoie să-ţi iubeşti partenerul. Specialiştii spun că, de obicei, o femeie se ataşează puternic emoţional de partener, chiar şi după o aventură pasageră.
Nişte oameni de ştiinţă canadieni aflaseră deja, în urma unui studiu încheiat în anul 2012, că libidoul (dorinţa sexuală) şi iubirea romantică sunt generate de aceeaşi regiune din creier, cortexul insular. În concluzie, sexul şi dragostea sunt strâns legate.
Ce diferenţă e între iubire şi dorinţa fizică?
Cercetătorii s-au întrebat dacă la nivelul creierului există legături între dragostea romantică şi dorinţa sexuală. Un prim studiu a relevat atât o serie întreagă de deosebiri, dar şi unele asemănări cu totul surprinzătoare.
Oamenii de ştiinţă de pe întregul glob au pus cap la cap concluziile a 20 de studii care au măsurat activitatea neuronală în cazul dorinţei de sex, cât şi al iubirii romantice. Respondenţii se uitau la imagini cu partenerul lor stabil sau la imagini care îi stimulau sexual.
Rezultatele au arătat că şi iubirea, şi dorinţa erotică activează anumite zone specifice din creier, însă au legătură unele cu altele şi activează reţele neuronale asemănătoare. Regiunile activate sunt implicate în emoţii, motivaţie şi gândirea de nivel înalt.
S-a concluzionat că dorinţa de sex e mai mult decât o emoţie de bază. Dragostea se formează în striatum, o zonă din creier care, de obicei, e asociată cu echilibrul dintre funcţiile înalte şi cele de nivel redus. De fapt, dragostea este un fel de obicei care se formează din dorinţa sexuală, pe măsură ce aceasta este recompensată.
În creier procesul funcţionează asemănător cu cazul în care persoanele devin dependente de droguri. Striatumul e responsabil, între altele, şi de plăcerea de a mânca. Dorinţa fizică activează acea parte a creierului responsabilă de senzaţia de plăcere, iar iubirea romantică activează regiunea care dă semnficaţie plăcerii.
Deşi studiile au dus şi la o cunoaştere mult mai aprofundată a locului în care sunt situate zonele de pe scoarţa cerebrală responsabile de inteligenţă şi de capacitatea de a rezolva diverse probleme, cercetările referitoare la dragoste trebuie continuate.
