Prima dată am avut un calculator prin anii ’90. Pe vremea aceea nu existau jocuri sofisticate. Cred că cel mai avansat era Supaplex, joc care mi-a mâncat nopți întregi. Apoi, pe la începutul anilor 2000, Ionel, un prieten, și-a luat un calculator de ultimă generație. A costat vreo 22 de milioane de lei la vremea aceea. Și, într-o bună zi, m-a chemat să ne jucăm la calculatorul lui. Era un joc de biliard foarte drăguț. Însă nu știu ce noroc avea Ionel că reușea să câștige astfel de jocuri pe calculator, cu toate că era cu mult în urma mea la punctaj.
Atunci mi-am zis că el mânărește cumva calculatorul și jocul, numai ca să-mi arate că nu mă pricep. Între timp, mi-am luat și eu un alt calculator, nu cine știe ce, însă pentru net, blog, filme și muzică era perfect. Ba chiar mergea și Photoshop-ul!
Însă Ionel era tot timpul la curent cu toate noutățile în domeniu. Am prins și eu ce sunt HDD, RAM, procesor, ventilatoare. Mi-a schimbat de curând ventilatorul, că făcea un zgomot, de parcă era un stup de albine! Ventilatorul zgomotos era tocmai la placa video. Când a văzut asta, i-a turuit gura o jumătate de oră numai despre plăci video.
Nu puteam să-l întrerup, prea povestea cu patos, cum și-a schimbat el plăcile video, de la 512 DDR2 la 2GB gddr5. Cifre care pentru el însemnau mult. Și am prins că lățimea de bandă trebuie să fie cât mai mare. Are 256 dar vrea 348 sau 512 biți!
L-am întrebat ce placă video am eu. A pufnit:
– E un Asus GeForce 7300GT, cu 512 MB GDDR2, pe 128 biti, mă! Veche rău! Nu poți juca mare lucru pe ea!
– Păi mă știi pe mine mare jucător? Mi-e de ajuns pentru ce-mi trebuie mie, să scriu pe blog, să bag un film, să mai modific niște poze…
– Da, dar nu poți modifica filmele! E prea slabă! Nici să te joci nu poţi!
– Păi când oi vrea să modific ceva filme, te chem să mă ajuți, să am ceva mai acătării. Dar tu ce ți-ai luat? Că am auzit că îţi tot schimbi nişte placa video.
– Mi-am luat acum 3 zile un nVidia super! Este eVGA nVidia GeForce GTX 770, 2048 MB GDDR5, pe 256 biți, luată de la un magazin online! spuse el mândru.
– Și cât te-a costat? Ai dat vreo 300-400 de lei pe ea?
– Ha! 1700, la ofertă!
– 17 milioane vechi? Dumnezeule mare! Dar ce faci cu ea?
– Mă joc. Apare acum Battlefield 4! Și-n plus, pot face aproape orice cu ea.
– Cartofi prăjiți face? O prăjitură? Calcă tricouri?
– Hai mă, e placă video EPICĂ!- De ce nu lirică?
– D-aia mă, taci, dacă nu știi! Mi-e foarte bună la jucat acum!
– Că tot zici atât de jucat, la ce nivel s-a ajuns?
– Păi deja sunt ecrane curbate, 3D. O nebunie! Eu nu am, îți trebuie zeci de mii de euro pentru așa ceva!
– Și unde crezi că vom ajunge?
– Păi în maxim 10 ani ne vom juca în realitatea virtuală. Deja s-au făcut fel de fel de teste. L-am văzut pe unul într-un glob de 3 metri diametru. E, ăla cum mergea, așa i se plimba şi caracterul. Avea pe cap o cască prin care vedea totul 3D, iar pe corp avea tot soiul de senzori. Cum îl împușca cineva în joc, el simțea, căci îl electrocuta uşor senzorul! Și împușca p-acolo monștri, tăia zombi cu katana, arunca grenade… Ca într-un război adevărat!
– Dar jocuri constructive nu sunt? Numai cu sânge și creieri pe pereți? Ce învață copiii de azi?
– Există destule. Uite, de exemplu, seria Need for Speed! Curse de mașini.
– De ăla știu și eu, tu jucai acum câțiva ani…
– Da, acum aștept să apară ultimul!
– Bină mă, Ionele. Dar ia zi-mi mie, care e mai bună? ATI sau nVidia? Nu te uita la mine, că d-aia am net, am mai citit și eu!
– Păi depinde și de procesor. Uite, de exemplu, plăcile ATI se pupă mai bine cu AMD-urile, iar plăcile nVidia, cu procesoarele Intel.
– Deci tu ai procesor Intel. Și presupunând că ai avut 1700 de lei să iei o placă video, ai sigur vreun procesor i7!
Ionel rămăsese ca trăsnit. Nu se aștepta să ghicesc!
– Da! Am un i7 4820K IvyBridge, la 3.700 MHz, 12 MB buffer!
– Și ăla cât a costat? Tot 20 de milioane?
– Numai 14!
– Și ce faci tu atâta jucându-te mă, Ionele?
– Mă pregătesc pentru campionat! Văd care-s ultimele cerinţe şi încerc să mă conformez.
– Ce, e și la noi? Știam că e la americani…
– Ce vorbești?! Acum şi în Asia e nebunie! Câștigă un jucător profesionist mai mult decât un bancher!
Nici n-am observat când a trecut timpul. Am stat de vorbă cu Ionel vreo 3 ore. Deja se întunecase. Abia reușise să-mi schimbe ventilatorul la bătrâna mea placă video. Nu-mi trebuie să mă joc de-a ucigaşul de zombi, să trag 15 încărcătoare în final boss, să consum 3 cisterne de benzină plimbându-mă virtual de-a lungul Americii! Îmi ajunge să joc Bejeweled. Ăla joc constructiv!
🙂 Sa stii ca ai surpins bine interactiunea cu un pasionat din acestia. Am cunoscuti care cam asa vorbesc. Si si-ar da si ultimii bani pe ceva pentru calculatoarele lor. Eu ii deplang, ca sa fiu sincera. Mi se pare complet aiurea sa faci asta dar ei se simt fericiti.
Unde se vede punctajul la acest SB? Am fost si eu pe acolo si n-am gasit mai nimic decat lista cu blogurile din concurs…
Nu există niciun concurs care să-ţi zdruncine mai mult încrederea în calitatea textelor pe care le comiţi. Le judecă, în general, oameni care au citit doar două cărţi în viaţa lor, abecedarul şi cartea de telefoane. Astfel încât poeziile care aduc al naibii de bine cu textele manelelor precum şi compunerile libere ale unor eleve de clasa a VII-a premiante li se par lieratură de bun-gust. Astfel, rezultă, în general, un clasament foarte înşelător. Hemingway ar fi exclus din concurs pentru prea multe producţii submediocre.
În tot cazul, pentru a vedea clasamentul intermediar, ar trebui să fii înscrisă în concurs, pentru a te putea loga. Ştiu că după primele două probe conducea o persoană cu probleme de punctuaţie, care s-a retras, de unde rezultă că este şi inteligentă. Eu unul sunt mai fraier, aşa că prefer să continui ceea ce am început, deşi nu văd cum m-ar putea ajuta îm vreun fel şi ocup un glorios loc peste 100, deci pe la jumătatea competitorilor.