Misterele creierului omenesc n-au fost elucidate decât în mică măsură. Funcţiile acestui monstru genial sunt atât de complexe, încât nimeni nu le poate înţelege în totalitate. Creierul uman e cel mai complicat organ al corpului. Nimeni nu se îndoieşte de complexitatea creierului omenesc, dar felul în care funcţionează continuă să ne surprindă.

Creierul consumă foarte multă energie. Creierul omenesc este foarte energofag. Cu toate că reprezintă numai 2% din greutatea corporală totală, el utilizează cam o cincime din totalul oxigenului din sânge şi un sfert din glucoză. Şi totuşi, cantitatea de energie necesară funcţionării creierului e egală cu cea a unui bec de cel mult 25 de waţi.

Somnul blitz e benefic pentru creier. Ştim cu toţii că somnul e foarte important pentru creier, dar şi cel scurt este foarte odihnitor şi benefic. Un pui de somn ne face memoria mai bună, ajută la asimilarea rapidă a noi cunoştinţe. Deci, dacă aveţi examene şi vreţi să învăţaţi, trageţi câte un pui de somn în fiecare zi!

Probabil că aţi observat că puteţi reţine mai uşor un desen, nu ceva scris. Nu se ştie precis care este capacitatea medie a creierului nostru de a stoca informaţii, dar se crede că aceasta ar fi cuprinsă între 3 şi 1.000 de terabiţi.

Creierul obosit e mai creativ. Unii oameni au un randament mai bun dimineaţa, iar alţii, după-amiaza. Cu toţii vor să-şi rezolve problemele, să dea examene sau să ia decizii importante atunci când se simt în formă. Surprinzător, când ar trebui să fim creativi, momentul optim este acela în care creierul este obosit şi nu mai funcţionează foarte eficient. Când nu este odihnit, creierul nu-i capabil să se mai concentreze, dar e deschis la idei noi și mai imaginativ.

Meditaţia şi exerciţiile fizice risipesc anxietatea. Mai mult, meditaţia sporeşte nivelul de creativitate, eficientizează memoria şi îmbunătăţeşte cantitatea de materie cenuşie din creier. În timpul depunerii unui efort fizic, corpul produce proteinele BDNF (care “repară” neuronii) şi endorfine (responsabile de crearea euforiei şi de anularea durerilor).

Creierul nu simte durerea. Creierul nostru nu are terminaţii nervoase. E unicul organ lipsit de nervi, cu toate că el comandă sistemul nervos central. Cam 80% din conţinutul cutiei craniene e reprezentat de creier, restul fiind sânge şi lichid cefalorahidian, un lichid transparent şi incolor care protejează ţesutul neuronal.

Averea noastră? 100 de miliarde de neuroni. Atât are creierul nostru. Cel al unui bărbat cântăreşte 1.350 de grame, iar al unei femei, 1.200 de grame. Dimensiunile creierului nu au legătură cu inteligenţa. Strămoşii noştri de acum 5000 de ani aveau creierul mai mare cu 10%.

Neuronii formează doar 10% din totalul celulelor creierului. Restul de 90% sunt celulele gliale, iar greutatea lor reprezintă 50% din cea totală a creierului. Aceste celule din urmă protejează neuronii, stimulează conexiunile dintre ei şi elimină excesul de neurotransmiţători.

Dacă faceţi greşeli, sunteţi mai simpatici. Un om care nu prea greşeşte nu va câştiga niciodată un concurs de popularitate. O persoană care pare a fi fără greşeală creează un gol în jurul ei, nefiind deloc atrăgătoare. Deci nu-i tocmai recomandabil să vă mascaţi greşelile, fiindcă ele vă umanizează.

Acestea sunt numai o parte dintre tainele creierului nostru, dar se lucrează intens la descifrarea altor secrete ale acestui monstru genial.

Comments

comments