Există 4.761 de posturi vacante de titulari de catedră de limba şi literatura română şi aproximativ 32.000 de persoane dornice să le ocupe. Însă vom vedea că unii profesori produc perle mai dihai decât elevii pe care ar trebui să-i înveţe. Examenul de titularizare din acest an a scos la iveală perlele cu care profesorii candidaţi i-a aiurit pe evaluatori şi pe care vi le prezentăm mai jos.

Cum spuneam, mostrele de exprimare sunt citate din lucrările unor persoane care doresc să profeseze în învăţământ la disciplina limba şi literatura română. Dar s-au prezentat la examen şi oameni care nici măcar nu scriu corect româneşte, deşi sunt români şi au absolvit Facultatea de Litere! Ne întrebăm cum au reuşit această peformanţă.
Un subiect cerea redactarea unui eseu despre romantismul creaţiei lui Eminescu.

„Mihai Eminescu fregventează Junimea condusă de Titu Maiorescu” e numai una dintre perlele onoraţilor profesori. Un alt candidat a afirmat: „Limbajul lui Eminescu este unul anticalofil – împotriva scrisului frumos”.

Un absolvent al Facultăţii de Litere s-a arătat fascinat de substantivul „codru”, pe care îl repetă la infinit: „Tema poeziei (Ce te legeni – n.r.) e natura şi iubirea faţă de codru. Aici poetul admiră natura, codrul mai ales primăvara şi vara atunci când codrul e înflorit, înverzit şi când păsările ciripesc, rândunelele sunt în codru şi îl admiră, aici poetul se simte bine în acest codru, unde e o linişte deplină, iar codrul parcă răsună de cântatul păsărilor care se află în acest codru”. Ca să fie clar!

Un alt candidat vrea să descifreze mesajul operei Fiind băiet păduri cutreieram şi concluzionează că „Poetul era foarte atras de natura înconjurătoare, încă din copilărie pleca de acasă fără să le spună părinţilor”.

În opinia unui alt profesor, „Mihai Eminescu este cel care împarte literatura română în două, înainte de Eminescu şi după el”.

După cum vedem, concurenţa este crâncenă, însă unii profesori cultivă tot felul de perle rare, chiar şi în declaraţiile de la ieşirea din examen. O profesoară a afirmat: „Nu e interzis să mobilizezi copilul cu calificative nesatisfăcătoare. Cred că face bine să-l mai stimulezi şi negativ, deşi părinţii sar în cap. Şi eu am fost corijentă şi am dovedit că pot ajunge departe”. Unde oare?

Un candidat a descris colaborarea cu elevii la oră: „Mulţi elevi nu folosesc aliniatele, deşi i-am învăţat să pună două degete la marginea foii şi să lase liber. Ei spun că au degetele subţiri şi două degete de-ale mele sunt mai groase decât ale lor”.

„De multe ori când nu ştiu lecţia copii spun că îi doare capul. Ca să facem aşa o glumă, le spun la fetiţe că sunt prea mici pentru scuze din astea”, relatează alt candidat la catedră.

„Câţiva nu scriu cuvinte întregi şi un obiectiv e să scot din lucrări brb, lol, asl, imo. Părinţii se implică decât că le iau alte telefoane.”

„Să ne înţelegem: Sara pe deal de cine este scrisă? De Mihai Eminescu. Dacă scriam alt cretin, atunci era greşit”, a spus o profesoară cu însufleţire.

Un profesor a amestecat în lucrare personajele a două romane scrise în perioade diferite. Astfel încât „Moromete avea relaţii intime cu Victoria Lipan”. Bine că n-a avut şi cu Fefeleaga… Alt candidat opinează că „Florica, deşi a fost prihănită, a rămas cu buza umflată”. Acum am aflat şi noi cum apar copiii pe lume…

Sigur nu ştiaţi, dar de la un profesor puteţi afla: „Congresul de la Paris din 1856 a avut loc la Viena în 1851”.

Iată alte câteva perle ale profesorilor „produse” în urmă cu câţiva ani:

„Obiectivele de învăţare se îndepărtează de creerul elevilor precum o fata Morgana, dar plănşile pe care le fac îi ajută să înţeleagă mai bine lecţia. Când te uiţi în ochii lor şi zici că au priceput, îţi dai seama că citeau esemesuri sub bănci.”

„Noi trebuie să folosim metode şi mijloace cât mai captive pentru a le sustrage atenţia copiilor. Într-o zi le-am prezentat pe proiector un filmuleţ despre organul uman”. Era vorba de vreun poliţist?

Ştiţi de ce o persoană care ar urma să primească un post permanent ca învăţător sau profesor de limba şi literatura română nu are, la examen, şi un test de gramatică? Fiindcă oficialii din Ministerul Educaţiei au renunţat în urmă cu câţiva ani la această probă, considerând că nu-i nevoie de ea!

Sursa: aici

Comments

comments