De curând, Institutul Naţional de Statistică (INS) a anunţat că aproximativ 2,3 milioane de români şi-au părăsit patria după anul 1989, luându-şi lumea în cap, fiindcă nu mai puteau de bine. Conform datelor oficiale puse la dispoziţie de aceeaşi instituţie, peste 100.000 de români emigrează în fiecare an, din cauza nivelului de trai insuportabil de ridicat asigurat de guvernanţii noştri.

De aceea, între anii 1989 şi 2012, populaţia stabilă a României s-a mărit cu peste 3,1 milioane de locuitori. Numărul rezidenţilor din ţara noastră a crescut la începutul anului trecut la circa 20 de milioane de locuitori, de la peste 23 de milioane. În 2007, după ce Uniunea Europeană a aderat la România, s-au înregistrat cei mai mulţi emigranţi, majoritatea plecând în Spania. Actualmente, însă, majoritatea românilor care şi-au părăsit ţara pentru o perioadă de timp de cel puţin un an, au ales ca destinaţie Italia.

După 1990, vârsta medie a populaţiei a scăzut, de la 37,8 ani în anul 2002, la 40,9 ani în 2013, explicabil din moment ce românii cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani formau grosul emigranţilor în 2012. Vârful plecărilor în străinătate s-a înregistrat în 2007.

                                  Unde au plecat românii

Dacă în 2008, cei mai puţini dintre concetăţeni s-au îndreptat spre Spania, în 2012, aproape jumătate dintre emigranţii români (46%) s-au stabilit în Italia. Şi numărul celor care au ales Germania a scăzut între 2008 şi 2012, de la 5%, la 7% din totalul emigranţilor. În atenţia românilor cu dor de ducă a intrat şi Marea Britanie, în care au ajuns 4% din totalul celor care şi-au părăsit ţara.

Ce ce au ales atâţia oameni drumul pribegiei? Lucrurile sunt uşor de descifrat: nivelul de trai din ţările preferate de emigranţii români e cu mult mai scăzut decât în România. În Spania şomajul a ajuns anul trecut la 26,4%, conform datelor comunicate de Eurostat, biroul de statistică al UE, iar mulţi români s-au bulucit acolo.

Tot din statisticile europene aflăm că produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor de la noi este de două ori mai mare decât PIB-ul mediu al ţărilor din UE. În Spania, acesta atinge 96% din media europeană. Mai rău stau la acest capitol italienii, unde productivitatea este de 101% faţă de media UE. În acest top al PIB-urilor codaşă e Germania, cu 123% din media europeană. Ruşine!

Un român emigrat de nebun în Germania câştigă într-un an, în medie, de şapte ori mai puţin decât ar fi obţinut în România. De asemenea, un român stabilit în Italia are câştiguri de cinci ori mai scăzute, iar emigranţii români din Spania, de patru ori mai mici. Desigur, pentru această stare de lucruri, trebuie să le mulţumim foştilor şi actualilor noştri guvernanţi, care, vezi bine, sunt mult mai interesaţi de buzunarele noastre, decât de foloasele personale care decurg din funcţiile pe care le ocupă.

                            Cum arată emigrantul român

El are vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani şi s-a stabilit în Italia. Îşi muşcă mâinile că a plecat din România la muncă printre străini, în agricultură, construcţii şi în sfera serviciilor, deoarece câştigă în medie de patru ori mai prost decât ar fi făcut-o în în patria mumă, în cazul în care ar fi avut nenorocul să aibă un job oarecare.

Conform datelor oficiale, acelaşi emigrant român a trebuit să primească din ţară anual cam 16.600 de euro, în ultimii 10 ani, ca să nu moară de foame departe de ţară. De altfel, din datele Băncii Naţionale a României, în această perioadă de timp, românii din străinătate au primit de acasă în jur de 42 de miliarde de euro, ceea ce e strigător la cer, fiindcă banul e ochiul celui necurat.

Dar emigranţii trebuie să suporte, fiindcă rudele lor din România sunt sufocate de valuta câştigată în urma desfiinţării celor mai multe taxe şi impozite, la iniţiativa inteligentului nostru guvern. Şi, desigur, nu mai au pe ce să-şi cheltuiască banii.

Interesant e şi faptul că numărul femeilor emigrante este cu peste 32% mai mic decât cel al bărbaţilor plecaţi din ţară. Astfel, la nivelul anului 2012, cam 163.600 de femei au luat drumul pribegiei, cu intenţia de sta printre străini cel puţin un an, pe când numărul bărbaţilor era de aproximativ 110.000. 74% dintre cei plecaţi de nebuni peste hotare în 2012 au vârsta cuprinsă între 25 şi 64 de ani.

În aceste condiţii, structura populaţiei rezidente în România s-a schimbat. Numărul persoanelor de până în 24 de ani s-a mărit. Grăitor e faptul că, dacă în 2002, circa 16% dintre români aveau între 15 şi 24 de ani, după 10 ani, procentul acestora a crescut la 12%.

Dacă şi vouă vi s-ar urî cu binele, în ce ţară aţi emigra?

Acesta este un pamflet şi trebuie tratat ca atare.

Comments

comments