M-am hotărât să înfiinţez o rubrică duminicală permanentă, intitulată, cel puţin momentan, „Recomandările săptămânii”, din lipsă de originalitate, în care să atrag atenţia asupra unor postări apărute în săptămâna care tocmai s-a scurs. Desigur, subiectivismul are un rol marcant. Asta nu înseamnă că îmbrăţişez în totalitate ideile care se desprind din ele, dar cred că sunt interesante şi vă îndemn să le citiţi.

Mixy încearcă să-i trateze fără violenţă pe semeni: „Eram cu ochii în cafea şi aproape că reuşisem să trezesc un sfert din monstrul care sunt dimineaţa, când am văzut-o intrând în bucătărie şi rugându-se la iconiţa minusculă de pe peretele de nord-est al bucătăriei… M-a enervat în primul rând ideea de a se închina lângă mine.

N-am nimic împotriva pioşeniei, dar nu lângă mine, mai ales la prima oră a dimineţii. Are o jumătate de perete de icoane la ea în cameră, ar putea să se închine acolo, dar dacă poate să demonstreze că eu sunt o javră păcătoasă şi muritoare pe când ea e o pioasă ce va ajunge în rai, de ce să n-o facă? De nervi aproape că mă trezesc jumate şi o privesc terminând rugăciunea şi ronţăind nişte bucăţele de pâine – anafură de pe la nişte sărbători bisericeşti… Urmează adâncă închinăciune. Un gât lung de aiazmă dă gata ritualul”.

Dana Fodor Mateescu ne spune blestemul unei canapele: „Nea Stoica era bărbat în puterea cuvîntului. Cam la vreo 59 de ani, cu o mustaţă şargă, blondă… Când ieşea el la bătător, în spatele blocului, numai în maieu…, dădeau frigurile în gospodine. Toate-l adorau. Umbla vorba că e mare fustangiu, chiar dacă nevastă-sa, madam Sofica, era cu ochii pe el… Dar nicio vecină nu a scăpat neiubită de nea Stoica! Le punea fix pe canapeaua din sufragerie…

Omul a murit într-o miercuri a lunii septembrie… Tanti Sofica, cu şorţul înflorat, plin de pete uleioase, a povestit baborniţelor cum s-a întâmplat nenorocirea…

– Deci ieream cu Stoica al meu, uite, acilea pă canapia. Io dă colo, îi zic: mă Stoico, n-ar fi bine să mutăm noi dormeza asta, aşa, mai lângă perete… Aaaa! Ierea dormeza lui preferată, înțelegi? O iubea ca p-o gagică. Și mă gelozea, cum nu?! Stoica numa’ pă canapia stătea, pă mine dăloc”.

Răzvan Pascal ne arată legătura dintre cetăţenie şi Roşia Montană: „Aceste proteste împotriva Proiectului Roșia Montană au o evoluție interesantă, au fost numite de CNN ‘Toamna românească’. Marea parte a mass-mediei române nu a oferit suficient credit protestelor… Protestatarii au fost numiți eco-anarhiști, huligani, anti-corporatiști, hipsteri, neofascişti (Daniel Barbu – Ministrul Culturii) și mult mai multe…

Cele 5 revendicări ale protestatarilor: Respingerea proiectului de lege de către Parlament. Interzicerea prin lege a cianurii în activitățile miniere din România. Includerea Roșiei Montane pe lista tentativă a României pentru UNESCO. Respingerea în procedură de urgență prin hotărâre de guvern a acordului de mediu. Demisia inițiatorilor proiectului de lege: ministrul marilor proiecte Dan Șova, ministrul mediului Rovana Plumb, ministrul culturii, Daniel Barbu, directorul ANRM Gheorghe Duțu și premierul Victor Ponta”.

Adelinailiescu ne relatează cu umor cum e drumul spre mare în noiembrie: „În weekend am fost la mare… Altă constatare voiam să vă împărtăşesc: despre autostrăzile din România… Nu mă pot lansa în aprecieri la adresa carosabilului sau semnalizărilor; bănuiesc că traficul se face lin, de-am putut să dorm aşa de bine… Chiar mă gândeam că, uite, am descoperit leacul insomniilor: trebuie să mă plimbe cineva cu 130/km la oră şi adorm imediat! Din păcate, patul meu din dormitor nu prinde aşa viteză, e model mai vechi…

Am făcut în schimb inspectia tuturor grupurilor sanitare de pe Autostrada Soarelui. Că pe A3 nu-i niciunul, de fapt, nu-i nicio parcare; toate sunt semnalizate şi presemnalizate cu 3000 de metri înainte, dar când ajungi în dreptul lor… ţeapă! Sunt blocate cu parapeţi! Dar cele de pe A2 sunt chiar OK, unele sunt şi parfumate şi au apă caldă. Să te tot pipileşti, nenică! Fără să-ţi intre mărăcinii în fund …bravo, nene Şova, asta cu WCurile ţi-a ieşit, mai ai de făcut câteva sute de kilometri de autostrăzi şi să le ţii pe-astea deszăpezite şi cred că o să te reevaluez”.

Questioare susţine că are alergie la femei! „Oricât de ciudat ar părea şi sexist şi cum mai vreți voi, dar femeile multe adunate la un loc sunt un conglomerat de prostie… Nu vă pot explica dar când ies în grupuri de femei, că, nah, se mai nimereşte, mă apucă cu furnicături pe şira spinării. Luate separat, femeile sunt ok, dar dacă le pui împreună, sunt un monumet de dobitocenie. Ştiu, e urât să spun asta, mai ales că vine din partea unei femei…

Eu m-am înţeles întotdeauna mai bine cu bărbaţii. Da, şi ei bârfesc, poate unii mai cu înflăcărare decât femeile, dar, frate, măcar sunt amuzanţi, au discuţii mai interesante, poveşti mai palpitante… Nu ştiu dacă sunt eu de vină că pur şi simplu nu mă integrez…, sau femeile au proprietatea miraculoasă de a-și altera funcțiile cognitive atunci când se adună mai multe la un loc… Dacă ar auzi bărbații ce le preocupă pe femei cu adevărat, ar scădea dramatic rata căsătoriilor”.

Spanac ne povesteşte câte ceva despre şcoala de ghicitorie: „Nepotă-miu e în clasa întâi. Asta, după ce a fost anul trecut în clasa zero. De la anul, se va începe şcoala direct din faşă, astfel încât, la vârsta de 10 ani, copilul să fie doctor docent în fizica nucleară, recunoscut pe plan mondial. La clasa zero făceau liniuţe, bastonaşe, cerculeţe şi cârliguţe. Acum, în clasa întâi au început cu ghicitoria. La anul, în ritmul ăsta, vor da în ghioc, oase de castor şi ochi de nutrie înecată”.

Comments

comments