M-am hotărât să înfiinţez o rubrică duminicală permanentă, intitulată, cel puţin momentan, „Recomandările săptămânii”, din lipsă de originalitate, în care să atrag atenţia asupra unor postări apărute în săptămâna care tocmai s-a scurs. Desigur, subiectivismul are un rol marcant. Asta nu înseamnă că îmbrăţişez în totalitate ideile care se desprind din ele, dar cred că sunt interesante şi vă îndemn să le citiţi.
Ana Q. pune în balanţă prieteniile vechi cu cele noi: „…Am considerat oamenii mai vechi din viaţa mea prioritari în faţa celor noi. Până când, recent, am pus în balanţă şi mi-am dat dat seama că lucrurile nu stau întocmai… Da, adevărat, sunt prieteni vechi în compania cărora mă simt excellent… şi chiar dacă vorbim de 20 de ori pe zi la telefon sau pe chat, tot avem ce să ne spunem… Şi mai sunt şi prietenii/cunoştinţele noi cu care, frate, te conectezi din prima! Vorbeşti de parcă te ştii de-o viaţă…
Şi mai sunt şi acei oameni pe care îi ştiu de foarte demult, cu care odată comunicam atât de fluid şi de natural, iar acum efectiv ne scrememem să scoatem două propoziții cap coadă… Da, oamenii se schimbă, cu toţii ne schimbăm, însă dilema mea nu constă în motivul schimbării, ci în dacă mai merită să te forțezi să te vezi cu cineva cu care nu îţi mai face plăcere. Are vreun sens să ne întâlnim să discutăm despre starea vremii… doar de dragul vremurilor de altădată?”
Arhi ne vorbeşte despre absolvenţii care nu au luat bacul: „Domnul ministru al învăţământului… a declarat că absolvenţii care nu au luat bacalaureatul vor fi sprijiniţi… De ce trebuie sprijiniţi şi de ce toată lumea face totul ca diploma de bacalaureat să vină, nu-i aşa, ca o încununare a tuturor eforturilor depuse? Nu e nicio ruşine să nu iei bacul… Fiecare om are limitele sale proprii, pe care ar trebui să înveţe să şi le accepte. Atâta pot, hai să devin cel mai bun în limitele a ce pot eu să fac…
Problema e că, la nivel instituţional, se acreditează ideea că, fără bac, eşti ultimul om. TREBUIE să iei bacul, bacul e necesar, bacul e aer, apă şi viaţă. După care ne mirăm că nu avem şcoli de meserii, nu avem oameni calificaţi care să ne facă cizme, sau maşini, sau grâne. La nivel instituţional, munca devine ruşinoasă, pentru că, dacă nu ai bacalaureatul şi nu intri la facultate, nu eşti om”.
Alexandra Anamaria ne îndeamnă să fim optimişti: „Gândurile sunt cele care ne creeaza realitatea! Este demonstrat ştiinţific că fiecare gând pe care îl emitem este corelat cu anumite trăiri sufleteşti. Dacă te gândeşti la foamete, sărăcie, neajunsuri, în mod automat începi să te simţi descurajat, trist, poate chiar speriat.
Însă, dacă te gândeşti la momentele fericite petrecute alături de cei dragi, la micile tale succese profesionale, la frumuseţea naturii, la momentele în care credeai că totul este pierdut şi ai fost salvat în ultima clipă, te simţi încrezător, devii optimist şi un zâmbet larg ţi se încrustează pe chip… Gândurile ne determină emoţiile, însă noi suntem stăpânii lor”.
Radu Herjeu dezbate problema obligativităţii terminării a 12 clase: „59%! Atâţia au trecut bacul. Uau! Să destupăm şampania! Nu spunem ce e mai important. Că, din cei aproape 200.000 de elevi care au terminat clasa a 12-a, un sfert nu s-a prezentat la examen! La nicio probă! Eu, recunosc, am o problemă mai ales cu aceştia din urmă. Cu ei şi cu cei care îi ţin în şcoală ‘cu forţa’ sau cu indolenţă, până când se pot spăla pe mâini de ei…
De ce trebuie trecuţi clasa, chiar dacă nu merită? (…) Nu sunt în stare să asimileze un minim de informaţii? Asta e, cu genetica nu te joci! Nu vor s-o facă? La muncă! La săpat şanţuri! (…) Statul ar trebui să-ţi garanteze accesul la educaţie, nu dreptul de a-ţi bate joc de sistemul de învăţământ şi de banii luaţi din taxele celor care muncesc pentru a-ţi crea ţie condiţii să înveţi”.
Adelinailiescu ne înfăţişează cu umor câteva dintre noile legi româneşti: „2. Legea ciocoirii: Un cap ridicat la putere devine pătrat… 4. Legea comemorării decembriste: În decembrie 1989 toată lumea a tras: armata – în unii, securitatea – în alţii, justiţia – de timp, nomenclatura – foloase, poporul – nădejde… 6. Legea simplă a caselor naţionalizate: Cine are, nu i se va lua; cui n-are nu i se va da… 10. Legea revoluţiei: O revoluţie este începută de naivi, continuată de inteligenţi şi exploatată de escroci”.
Vad ca doua materiale recomandate sunt despre subiectul BAC…
Imi amintesc ca am publicat, nu demult, la inceputul anului, un articol despre situatia invatamantului nostru: “Mizeria de sub preș”. Articolul lui Radu Herjeu nu e departe de ceea ce sesizam si eu pe-acolo…si atunci chiar si tu ai avut impresia ca dau in cadrele didactice fara a mai aminti despre alti cititori care au atacat aproape virulent. Dar, deh, eu nu sunt Radu Herjeu… E frustrant cumva. 😉
R.H. (negativ?) nu scrie mai bine decât tine, dar foloseşte mai multe surse de informare. După câte îmi amintesc, n-ai fost foarte explicită în legătură cu poziţia ta faţă de cadrele didactice. Ca dovadă, m-am şi luat de tine, prieteneşte, desigur. Şi apoi, tu însăţi ai spus că vrei să vezi şi alte nume recomandate. Dacă te uiţi, pe lângă nişte nume care se regăsesc de obicei în rubrica asta, au apărut şi altele, chiar şi ale unor bloggeri mari, pe care nu-i citeam fiindcă aveam (şi încă am) impresia că nu-şi dau silinţa ca un articol să iasă foarte bun, chiar dacă subiectul abordat le dă posibilitatea. În schimb, un blogger mai puţin cunoscut se străduieşte să iasă cît mai bine. Şi apoi, cel din urmă are mai multă nevoie de promovare decât veteranii din blogosferă. Din păcate, puţini dintre ei îşi fac timp să mulţumească. Nu că aştept mulţumirile lor, dar aşa se cade şi aş sesiza că au observat că s-a scris despre blogul lor. Eu, oricum, prezint ce mi s-a părut mai interesant în săptămâna scursă.