România a devenit în ultimele secole un spaţiu propice propagării clişeelor cu tentă sexuală. De la „cobori în jos, Luceafăr blând” şi până la bancurile mioritice cu Ion şi Măria, relaţiile de ordin erotic au înflorit, dând naştere unor stereotipuri legate de sex, unele foarte amuzante, altele chiar terifiante. Vă prezint câteva dintre cele mai uzitate.
Femeia e la dispoziţia bărbatului
Această formulare a devenit încetăţenită în mentalul românesc, aşa încât se poate remarca faptul că, împotriva ei, nici nu mai există un front de rezistenţă feminin. Cel puţin în mediul rural. Nevestele de la ţară au uitat parcă să mai vorbească despre bărbaţi, odată cu dispariţia clăcilor.
În ultimii ani, de când mulţi reprezentanţi ai sexului tare au plecat prin Italia (la construit) sau Spania (la cules), pe uliţele satului românesc nu prea mai calcă picior de bărbat. Asta în afara piciorului ciobanului, bineînţeles.
De altfel, ciobanul din România a devenit suspectul de serviciu pentru fărădelegile din sat, dar şi salvarea femeilor tinere lăsate în ţară să crească pruncii. Desigur, nu mă refer la ciobanul cu cartela telefonică.
O dată la cinci ani, tatăl se întoarce din străinătate şi poate nici nu remarcă faptul că în curte, de la plecarea sa, numărul copiilor săi a crescut de la 2 la 5… Dacă e bun la aritmetică şi îşi dă seama că nu poate avea tripleţi de vârste diferite, omul îşi aminteşte că el este cocoşul în casă şi îşi rupe nevasta în bătaie.
Nu contează că eşti proastă, dacă eşti frumoasă
Un clişeu care merge de minune în ţara noastră ţine de relaţia dintre creier şi nuri. Sau, mai bine zis, de lipsa vreunei corelaţii între ele. De multe ori, dacă o femeie are decolteu apetinsant, este iertată pentru carenţa de cunoştinţe. Şi, se ştie, în ecuaţia care cuprinde un decolteu apetisant şi lipsa de creier se găseşte mereu un milionar libidinos, consumator de Viagra, care să întreţină “bustul generos” şi să-l plimbe prin mall, mândru că are la braţ o damă-trofeu.
Secretarele sunt uşuratice
Şi apropo de relaţii imorale, un alt stereotip care a rănit inimile feministelor ţine de concepţia că femeile nu pot reuşi în carieră dacă nu se întind cu cine trebuie, iar secretarele din ziua de azi – sau aşa-zisele asistente ale managerilor, după cum e la modă mai nou – au ca obligaţie de serviciu să se culce cu şeful. Şi chiar să le facă plăcere. Nu neg faptul că am întâlnit destule cazuri care au confirmat pe deplin acest stereotip. Totuşi, n-ar trebui să generalizăm.
Femeile nu fac primul pas
Cică în caz contrar, ar călca pe bec. Acest stereotip pare să se perpetueze de prin secolul al XIX-lea şi încă mai există destule cumetre care să le amintească celor mai tinere că ele nu se cade să sune un băiat, nici să se întindă primele la pupat şi, mai ales, trebuie să se păstreze virgine până la măritiş. Nota bene, odată ce spune “da” la altar, femeia trebuie să se transforme brusc în gospodină în casă, doamnă în societate, dar desigur, şi profesionistă în pat!
Bărbaţii preferă blondele
Nu ştiu sigur de unde vine acest stereotip. Bănuiesc că de pe vremea filmelor cu Sfântul întruchipat de Roger Moore. Pentru a-i intra în graţii, femeile din preajma lui îşi oxigenau părul. Alt clişeu afirmă că brunetele sunt mai focoase în aşternut, iar blondele, bineînţeles, beneficiază de un singur neuron, şi ăla ameţit. Despre roşcate parcă se zice că ar fi predispuse să calce strâmb. Mă refer numai culoarea naturală a părului. În aceste condiţii, şatenele pot intra în grevă, fiindcă nu ştiu să existe vreun stereotip despre ele.
Bărbaţii sunt activi, iar femeile, empatice
Se pleacă de la premiza că fiecare gen omenesc are nişte calităţi tipice. Bărbatul e activ, competitiv, independent, stoic, rezistă la stres, nu se gândeşte mult pentru a lua o decizie, are încredere în sine, e lider prin definiţie. În schimb, se spune că femeia este emoțională, empatică (conştientă de sentimentele celorlalţi), intuitivă, săritoare, devotată, blândă, înţelegătoare, caldă.
Dacă aceste aşteptări sunt înşelate de unele persoane, acestea sunt drastic sancţionate de societate. Astfel, dacă un bărbat manifestă calităţi care sunt percepute drept tipic feminine, va trece drept papă-lapte sau gay, iar o femeie cu caracteristici tipic masculine va fi percepută ca fiind lesbiană şi că i-ar fi crescut testicule. Acum, pentru a fi în ton cu recomandările UE, ar trebui să spun că nu-i neapărat rea homosexualitatea. Ei bine, n-o să afirm aşa ceva.
Se mai spune că un copil ar trebui să fie deştept ca tatăl lui şi frumos ca maică-sa. Dacă ţâncul iese frumos ca ta-su şi deştept ca mă-sa, vezi bine, e nenorocire…
Personal, am îndoieli serioase în ce priveşte veridicitatea tuturor acestor clişee. Există destule argumente pe care mă bazez. Aţi întâlnit şi voi secretare cu o conduită ireproşabilă, blonde inteligente, femei îndrăzneţe, iar exemplele pot continua.
Ce stereotipuri legate de sex mai cunoaşteţi?
Aşaaaa… întâi să te corectez legat de problemele de la ţară : sunt mai multe femei plecate la muncă în afară decât bărbaţi şi asta pentru că sunt mai multe solicitări de muncă necalificată, astfel la cules de căpşuni, măsline, etc… sunt preferate femeile şi chiar dacă nu ar fi aşa, bărbaţii nu se dau în vânt după treburile migăloase. Un alt “job”foarte căutat în afară este acela de însoţitor al persoanelor în vârstă sau cu handicap unde iar sunt preferate femeile. Şi de loc de neglijat, în ţară bărbaţii găsesc mult mai uşor de lucru decât femeile care n-au altă soluţie decât să iasă în afară sau să joace “sârba în căruţă” cu cratiţa.
Dintre toate stereotipurile legate de sex existente, cel mai mult mă revoltă obţinerea avantajelor nu cu puterea minţii ci cu puterea fustei. Mi se pare degradant, frustant, primitiv , injust şi înfrânător pentru evoluţie. Eu aş pedepsi acest aspect cu aceeaşi duritate cu care aş pedsepsi o tâlhărie. Na! Că m-am enervat! Dar lasă că merg la mine pe blog, intru în lumea frumoasă, veselă şi inocentă a copilăriei şi pun o poezie veselă!
O zi frumoasă fără stereotipuri aiurea îţi doresc! Toate bune!
Da, Aura, ştiu foarte bine că femeile pleacă peste hotare, în agricultură şi pentru a îngriji bătrânii altora. Dar satele nu sunt chiar pustii, fiindcă destule femei de peste 40 de ani preferă să rămână aici, să-şi îngrijească nepoţii şi părinţii. Nu se poate generaliza în niciun domeniu, nicăieri în lume, dar cu atât mai puţin în România, unde informaţiile din social sunt culese neprofesionist, după cum spune unul sau altul.
E adevărat, lumea de pe blogul tău e mai frumoasă. Dar nu toată lumea are talentul pe care îl ai tu. 🙂
Ai uitat vechiul cliseu cu femeia la cratita :))
A nu se uita: femeia care flirteaza cu altii e curva iar barbatul care face asta e mascul feroce 😛
Cliseul femeii care face copil si renunta la cariera in timp ce barbatul se duce prin baruri si se distreza fiindca mai mult decat material, nu se implica.
Cliseul oameniilor buni care se intreaba de ce toate necazurile se abat peste ei.
Revin cu mai multe cand imi amintesc 😛
Da, Andreea, de acord cu clişeele 2 şi 3, dar celelalte n-au legătură cu sexul.
Ca sa completez la clisee, este dovedit stiintific ca inteligenta se mosteneste genetic de la mama (am o nevasta desteapta si frumoasa, si un baiat care seamana cu mama lui).
Să-ţi trăiască! Trebuie să fi moştenit el ceva şi de la tine…
Foarte interesant !
1.Ca sa divortezi e nevoie de curaj,mai cu seama daca sunt copii la mijloc
2.Sunt blonda(platinat)si crede-ma am mai mult de un neuron ca sa fac sinapse
3.Sunt 100% independenta si numai meritul meu(eu negociez contractele,conditiile si drepturile mele cu seful in biroul lui nu in in dormitor)
4.Cum ca femeia e la dispozitia barbatului….femeia ignoranta,fara educatie,fara principii da!
5.Si DA:femeia nu trebuie sa faca primul pas,barbatul e nascut(asta in cazu vanator,e nascut sa curteze(asta in cazul in care mai stie careva cum se face)
Scuzele de rigoare daca in ultima fraza le-am aburit putin,graba bat-o vina,un om inteligent intelege unde vreau sa ajung!:D
Nu te baza pe inteligenţa şi cultura celui care citeşte! Asta ca un sfat pentru viitoarele tale producţii de pe viitorul tău blog. E prima regulă învăţată ca jurnalist.
Ar mai fi de adăugat clișeul bărbatului care nu are voie să trăiască actul sexual ci trebuie doar să furnizeze suita de mișcări care conduc la juisare. Nu are voie să se lase mîngîiat, sărutat, excitat, nu are voie să cedeze controlul și musai să se abțină de la tandrețuri și drăgălășenii. Nu se acceptă bărbatul ce afișează natural privirea pierdută și sonorizează emisia orgasmului ce îi scutură fiecare fibră a trupului. El trebuie să fie ‘bărbat’ și să se rețină de la a-și exterioriza impulsurile prin gesturi, gemete și fluturări ale pleoapelor.
Asta-i prostie! Un act sexual, chiar dacă nu implică dragoste, e alcătuit din 3 etape: preludiul, actul în sine şi postludiul. Fără una dintre aceste faze, actul sexual este stricat.