Mersul la cumpărături nu este un lucru uşor. După lista de cumpărături, faci deplasarea la magazin, alegerea produselor, coada la casă (o plăcere, mai ales în week-end) şi drumul înapoi cu plasele încărcate şi portofelul gol. Trebuie inclus, desigur, şi dialogul cu vânzătorii din magazin – un deliciu care îţi consumă nervii mai ceva ca burghiul unei bormaşini înfipt în beton sâmbătă dimineaţa la 8. Veţi vedea tipurile de vânzători pe care i-am întâlnit.

Aţi observat cât de enervanţi şi/sau ignoranţi sunt vânzătorii din magazine? Rolul lor este să asiste clientul, dar ei nu fac asta. Unii îşi dau ochii peste cap, teatral, dacă-i întrebi ceva care pare evident. Având în vedere că merg destul de des la cumpărături, am reuşit să identific mai multe tipuri de vânzători:

Agresivul ţi-ar băga pe gât tot magazinul, doar-doar o ieşi el angajatul lunii şi campion la vânzări. Tu cauţi un fier de călcat, el insistă să cumperi şi un uscător de păr şi o maşină de spălat, că poate ai nevoie. Îţi trebuie o telecomandă pentru televizor, dar el îţi mai arată şi-o consolă de jocuri, un sistem de home-cinema şi nişte ochelari 3D. Ce mai contează că tu foloseşti încă NEI-ul cumpărat de ai tăi prin 1992? Las’ să fie acolo, că toate sunt la promoţie şi până când te hotărăşti tu, nu mai prinzi aşa ofertă…

Vânzătorii dezinteresaţi sunt cei care îţi răspund în silă, de parcă i-ai deranjat de la un Sudoku mental. De obicei se află în magazinele mici, în prăvălii, îşi petrec timpul în spatele unei tejghele, la o bârfă cu colega sau la telefon. Dacă îi întrebi ceva despre vreun produs din magazin, îţi vor spune fie că n-au, ca să nu se deplaseze să ţi-l arate, sau îţi vor da o indicaţie preţioasă, de tipul „E între anvelopele de iarnă şi colacii de înot”, lăsându-te să umbli printre rafturi până-ţi piere cheful şi ieşi de acolo trântind uşa. Oricum magazinul nu-i al lor, aşa că de ce să se obosească să facă vânzare?

Aroganţii sunt specifici magazinelor cu brand-uri celebre. Te măsoară din cap până-n picioare de îndată ce intri în magazin, ca să-şi dea seama dacă ai bani sau nu să cumperi de acolo. Dacă vii de la birou şi eşti îmbrăcat office, vor trage concluzia că ai cu ce şi se vor planta lângă tine, numai zâmbet, gata să-ţi ofere tot din galantare. De asemenea, te vor linguşi până la diabet, dacă probezi ceva. Dar dacă eşti în tenişi şi-n blugi, niciunul dintre aceste obiecte nefiind bătut cu Swarovski, vor concluziona că eşti un sărăntoc şi te vor urmări prin magazin ca nu cumva să bagi în sân ditamai blana de nurcă şi să fugi cu ea.

Ignoranţii sunt specifici marilor magazine de electronice şi electrocasnice. Nu au habar de calităţile produselor pe care le vând, deşi ar fi ideal să le ştie pe de rost, ca să te îmbrobodească mai repede să cumperi ceva scump. Vrei un laptop şi te duci acolo cu caracteristicile bine memorate; dacă îi întrebi care are memorie mai mare, la care poţi schimba hardul intern cu un SSD, îi vezi cum iau la rând plăcuţele cu descrierea laptopurilor expuse. După vreo jumătate de oră, timp în care ai dat roată în tot mall-ul şi ai făcut şi ceva cumpărături uşoare, au şi ei răspunsul la întrebările tale.

Profesioniştii sunt, de obicei, de găsit în magazinele mici. Au fost aleşi dintre candidaţii la postul respectiv chiar de şeful magazinului, director sau patron. Îţi răspund politicos, indiferent de felul în care eşti îmbrăcat şi-ţi lămuresc toate enigmele referitoare la produse. Dacă îi întrebi, îţi spun şi ce şi-ar alege ei dintre mai multe produse de acelaşi tip. Şi-ar motiva opţiunea cu amănunte referitoare la funcţiile obiectului, dar fără să încercrce să ţi-l bage pe gât. Se întâlnesc prea rar, din păcate.

Vânzătorii amabili sunt o specie pe cale de dispariţie; sunt puţini, în majoritate în vârstă. Îţi zâmbesc de cum pui piciorul în magazin, te întreabă dacă te pot ajuta cu ceva, stau în umbra ta, cât să nu te stânjenească, dar gata să-ţi sară în ajutor de îndată ce pui întrebarea magică „Aveţi…?”. Nu se uită urât la tine dacă nu cumperi nimic şi te asigură că te mai aşteaptă pe la ei, când dai să pleci. Unii îţi spun chiar cât de proaspete sau vechi sunt produsele (în cazul alimentelor). Dar dacă ai o bucăţică de pământ, poţi avea sigur legume proaspete, din recolta proprie. E de ajuns să cauţi pe net seminte profesionale legume.

Voi ce alte tipuri de vânzători mai cunoaşteţi?

Comments

comments