Lucian, vecinul meu de apartament, are un copil, Cosmin, de 4 ani fara cateva zile. Cu o saptamana inainte de ziua de nastere a fiului sau, a inceput sa se agite dupa cadouri pentru el. Vazandu-l atat de agitat, am intrat si eu in priza. Ce l-ar bucura pe un baietel? E clar, caut dulciuri si jucarii, desigur! Dulciurile au fost usor de gasit. Insa la jucarii, m-am împotmolit.
Am intrat intr-un supermarket si am cautat raionul de jucarii. N-am gasit nimic care sa-mi placa. In drum spre casa, m-am oprit la o librarie. Vazusem de departe niste jucarii in vitrina. M-am apropiat si m-am uitat la ele. Erau triste, prafuite, inerte. Am renuntat si m-am gandit sa ma sfatuiesc cu prietena mea, Alice. Cand am intrat in casa, am vazut ca venise deja si pregatea ceva in bucatarie.
In timp ce mancam, ii spusei ca n-am gasit o jucarie pentru Cosmin, care sa-mi placa. Alice zambi usor malitioasă, sorbi din paharul cu apa plata si ma întreba cu condescedenta prefacuta, de parca eram un copil:
– Unde ai cautat tu jucarele, puisor?
– La un supermarket, la o librarie…
– Si n-a gasit baietelu’ o jucarioară frumoasa?
– Nu, raspunsei cu naduf si ma ridicai de la masa.
– Bibiloi, trebuia sa-mi spui si pana acum se rezolva problema. Umpleam livingul de jucarii!
– Nici asa, ca nu vreau sa ma impiedic de ele. Cand trec pe la Lucian, mereu calc pe vreun mutunache care tipă sub piciorul meu si ma sperie, pe vreo piesa de lego care-mi intra in talpa, e teroare…
Intrai in living, iar prietena mea ma urma ducand o tavita cu doua cesti cu cafea. Atunci suna cineva la usa. Era chiar Lucian.
– Ai venit la fix pentru cafea, ii spuse Alice si se duse in bucatarie.
– Ma baiete, incepu amicul meu, am obosit colindand dupa o jucarie!
– Si tu? intreba Alice, care tocmai intra cu inca o ceasca pe farfurioara. Copii, voi nu stiti sa va jucati. Ati cautat oline?Lucian si cu mine ne uitaram descumpaniti unul la celalalt.
– Adica pe internet? ingaimai eu, surprins de simplitatea solutiei.
– Da, bibiloi, oi, oi, oi! Stai sa deschid calculatorul! S-a si incarcat. Iata! Sunt magazine online foarte bune, baieti. Puteti comanda prin telefon sau prin e-mail si va vin jucariile acasa. Va jucaţi de incercare cu ele 10 zile si, dacă nu sunteti multumiti, le returnati si primiti banii inapoi. Nici nu se poate mai bine de atat!
Super articolul, bafta!
Să fie, Alina.
Pe mine ma sperie jucariile pentru copii. Nu stiu de ce dar sunt asa evil mai toate…
Femeile…intotdeauna ele.
Intotdeauna cu solutia pentru toate.
Doar jucăriile pentru copii te sperie?
Pe mine mă sperie alea pentru adulţi: cătuşe, bice etc.
Asta-i menirea femeilor în viaţă: să ne lumineze calea…