Un bucureştean avea o casă de vacanţă în Baldovineşti, judeţul Brăila. Omului i s-a făcut dor de casă. Ajuns la faţa locului, nu i-a venit să creadă. Nu şi-a găsit casa! Locuinţele vecinilor erau, dar a lui nu se vedea. Pe locul casei sale era un lan de porumb! Dacă vă întrebaţi ce mai fură românii, aţi aflat: hoţii nu-ţi mai sparg casa, ţi-o iau cu totul!

Omul nostru, Andy Pascali pe numele lui, s-a crucit. S-a învârtit de jur-împrejur, dar tot nu şi-a dat seama cum de se schimbase peisajul atât de dramatic taman în curtea lui. A întrebat vecinii, dar nimeni nu fusese văzut cu casa lui în spinare. S-a interesat al cui era lanul de porumb de pe proprietatea lui. Al unui vecin, bineînţeles, care văzuse că Andy nu prea mai dă pe acolo şi şi-a zis că pământul trebuie cultivat. Fiind gospodar, a arat terenul pe care fusese casa omului şi l-a însămânţat. Normal, nu?!

Andy ştia că avusese şi o fântână în curte, dar nici asta nu se mai vedea. În cele din urmă, a dibuit locul în care ar fi trebuit să fie, dar acum era astupată cu pământ, iar tuburile de ciment fuseseră şi ele furate. Dacă hoţii luaseră şi casa, şi fântâna, s-au gândit că-i civilizat să-i ia şi gardul din lemn şi sârmă ghimpată, ca să termine treaba.

Casa era în buricul târgului, la vedere, avea 44 de metri pătraţi şi era alcătuită dintr-o odaie, un hol, bucătărie şi baie utilate cu tot ce trebuie. Avea şi alimentare cu energie electrică. Fusese ridicată în 1986 de părinţii lui Andy. Cică poliţiştii cercetează. Eu, neştiutor cum sunt, l-aş lua la întrebări pe vecinul cu porumbul.

Cum n-ai văzut şi n-ai auzit nimic alături de casa ta? Acolo s-a făcut un şantier în toată regula! Acoperişul era din plăci de azbociment. Îţi trebuiau niscai utilaje ca să tai scheletul din oţel, să-l cari şi să-l vinzi ca fier vechi. Nici tuburile fântânii nu erau nişte jucărioare. Mai mulţi oameni trebuie să le fi scos şi să le încarce într-un camion.

Jaful ăsta s-a făcut cu zarvă mare. Dar vecinii n-au auzit, n-au văzut… Nici nu se ştie precis când s-a produs jaful. Andy nu mai trecuse din 2012 pe acolo, dar ştie că la începutul lui 2013 casa era la locul ei. În 1996, casa fusese spartă şi jefuită de bunuri. Omul întărise poarta şi gardul, dar hoţii s-au hotărât să-l înveţe minte, aşa că i-au luat casa cu totul. Iar Andy, văzând cât de frumos creşte porumbul pe proprietatea lui, şi-a dat seama că a pus-o de mămăligă.

Acum mă gândesc aşa: eu locuiesc într-un bloc cu 8 etaje. Dacă plec de acasă un an jumate, ar trebui să-mi fac griji că în locul blocului o să găsesc un lan de secară? Sau de grâu, ori floarea-soarelui? Şi administratorul blocului vecin o să susţină că n-a văzut, n-a auzit, dar lanul e al lui şi o să vină să strângă recolta. Şi eu să-i dau o mână de ajutor, că aşa-i frumos între vecini…

Sursa: aici

Comments

comments