Din cauza neveste-mii, am devenit cel mai mare fan in viata al sistemelor de automatizari usi garaj de la Nice.com. Asta e o firma bucuresteana care produce tot felul de porti culisante si batante, de usi automate de garaj si bariere – toate programabile si foarte „destepte”, fiind ele foarte hi-tech. Poate va intrebati de unde mi se trage…
Ei bine, povestea incepe in copilarie, cu niste videocasete si un serial de desene animate facut prin anii 1960, daca-mi amintesc eu bine. Realizat de studiourile americane Hanna-Barbera, serialul – de care ai mei parinti s-au indragostit (pe cuvant, nu exagerez deloc!) cand erau adolescenti – a fost difuzat in Romania sub numele de „Aventuri in epoca de piatra”. Titlul original era „The Flintstones”, dupa numele de familie al eroului principal, Fred Flintstone, un grasun iute la manie, dar altfel tip de treaba si haios.
Acest sitcom era plin de anacronisme: oamenii epocii de piatra coexistau cu dinozauri si cu mamifere primitive, cum ar fi mamuti, feline salbatice demult disparute, maimute ba chiar si creaturi necunoscute paleontologilor, pentru ca erau inventate de creatorii serialului. Mai mult chiar, primitivii aia nu locuiau in caverne, ci in case, care erau situate in orase precum Bedrock.
Luau masa la restaurante de tip fast-food si citeau ziare, care erau „tiparite” pe pietre. Ba chiar se duceau la serviciu cu automobilele lor – care erau facute din pietroaie, lemne si piei de animale. Iar automobilele si le tineau ei in garaje, ale caror usi (tot din piatra si ele) erau automatizate!
Epoca de glorie a videocasetofoanelor a apus demult, dar eu am toate episoadele „Aventurilor in epoca de piatra” pe CD-uri. Iar cand ma plictisesc de filme politiste si SF-uri, ma mai amuz cu ispravile lui Fred Flintstone (mai pe romaneste, Fred Cremene) si ale bunului sau prieten, Barney Rubble (adica Pietris).
Intr-o buna zi (de fapt, era seara), cand ne uitam la un episod, nevasta-mea a opinat ca „primitivii aia erau mai avansati decat o anume familie” (ati ghicit care, nu-i asa?). De ce? Pentru ca usa garajului lui Fred se deschidea AUTOMAT, nu ca a noastra!
Din acel moment, n-am mai avut liniste cu onor consoarta, si mi-am luat angajamentul solemn ca voi rezolva “in modul cel mai elegant si eficient cu putinta” problema. M-am pus pe cautat (noroc cu internetul, care pe vremea lui Fred si Barney nu exista inca) si am dat peste site-ul celor de la Nice.
Am gasit acolo usi sectionale de până la 9,6 m² si uși cu rabatare in exterior de pana la 11,2 m², cu ghidaj dintr-o singura sectiune de 2850 mm. Sunt actionate de motoare alimentate la o tensiune de 24 V cc, cum furnizeaza multe modele de panouri solare, si sunt echipate cu celule fotoelectrice care detecteaza obstacolele, anuland functia de inchidere. De asemenea, usile de garaj de la Nice sunt echipate cu telecomenzi, sisteme de autodiagnosticare care identifica si semnaleaza imediat orice defectiune, si alte chestii faine.
Daca povestea mea v-a placut, poate ca n-ar fi rau sa vedeti showroomul celor de la Nice, care este situat in sectorul 2, pe strada Orzari la numarul 19, (aflata in apropierea intersectiei strazii Delea Veche cu Calea Calarasi, fiind.oarecum paralela cu aceasta).
