Ştim bine că România este o ţară aparte, în care nu există locuri de muncă, desigur, cu unele excepţii: şoferi, paznici, necalificaţi, secretare. Cui îi mai serveşte astăzi o diplomă de licenţă? După o matură şi adâncă chibzuinţă, am descoperit cum poţi deveni propriul tău şef.
Nu trebuie altceva decât să vii în întâmpinarea clienţilor. În primul rând, să vă dezvălui un secret: clienţii nu ştiu ce vor, nu ştiu ce şi cui să ceară. E un lucru dovedit: clientul habar n-are nici măcar că e în postura de client. Trebui să vină cineva din afară, care să-l tragă de mânecă:
– Pst, Bibi, eşti clientul meu!
– Nu mă cheamă Bibi! protestează individul.
– Să fii sănătos, oricum te-o chema, tot clientul meu eşti.
– Păi nu ţi-am cerut nimic!
– Exact, e greşeala ta, dar te iert, fiindcă se poate remedia.
Făcători de eroi
El spune că nu vrea să cumpere nimic, dar tu îl linişteşti, spunându-i că vrei doar să-l ajuţi. Dacă are verighetă pe deget, ştii din capul locului ce are nevoie: să se înţeleagă bine cu socrii. Şi-l iei la sigur: omul ar vrea să crească în ochii soacrei, mai ales. Socrul ar fi de treabă, dar îl influenţează scorpia de nevastă. De-aia nu-l respectă ei. Rolul tău e să-l faci erou.
Trebuie doar să ajungă acasă ud leoarcă şi să-i povestească neveste-sii că a salvat un om de la moarte: a văzut şoferul unei maşini în pericol de a se îneca. Din cauza vitezei, maşina a derapat şi a căzut în Dâmboviţa (sau orice altă apă curge prin preajmă). Fără să se gândească la pericol, Bibi a sărit în apă, l-a tras pe şofer afară şi a chemat Salvarea.
După o săptămână, vii acasă la Bibi cu un buchet de flori, ca să-ţi arăţi gratitudinea. Bibi devine erou şi toată lumea e fericită. Happy end! Uite, jobul „făcător de eroi” nu este în nomenclatorul meseriilor, dar atâţia oameni au nevoie de un profesionist…
Şef de ocazie
Sau să zicem că Bibi e un slujbaş mărunt, dispreţuit de nevastă că nu avansează în funcţie. Ţi-e clar ce are el nevoie: de un şef care să-l viziteze acasă şi să povestească în faţa familiei acestuia ce fericire l-a pălit că Bibi lucrează la firma lui. Fără el, se ducea de râpă. Datorită ideilor lui sclipitoare, compania încă mai supravieţuieşte în aceste timpuri grele şi 150 de oameni au o slujbă şi ce pune pe masă.
De asta, Bibi a câştigat simpatia şi respectul tuturor colegilor lui. Şi, atunci când situaţia economică din România o va permite (adică niciodată, fie vorba între noi), primul angajat căruia îi va mări salariul va fi, vezi bine, Bibi, care e mâna lui dreaptă. Nici meseria de „şef de ocazie” nu-i recunoscută ca atare…
Părinţi și bunici de închiriat
Şi dacă Bibi e elev, fii sigur că-i clientul tău. El nu prea învaţă, stă rău cu frecvenţa şi compensează prin impertinenţă. Bineînţeles, diriginta i-a spus să vină cu ta-su tuns la şcoală. Bibi nu îndrăzneşte să le spună părinţilor unde sunt chemaţi, fiindcă aceştia ar afla de notele mici, chiuluri şi insolenţă. Şi adio televizor, laptop şi telefon de ultimă generaţie. Plus că lumina îi va fi stinsă la 10 seara. Aşa că, vezi bine, elevul are nevoie de un părinte sau bunic de închiriat temporar.
Nu trebuie decât să te erijezi în părintele sau bunicul lui Bibi şi să vorbeşti cu dirigentele lui. Te arăţi scandalizat de faptele reprobabile ale odraslei sau nepotului şi promiţi că lucrurile se vor schimba. Îi mulţumeşti dirigintelui pentru grija şi profesionalismul cu care se ocupă de educaţia tinerei generaţii şi nu-ţi rămâne decât să-ţi iei onorariul de la Bibi pentru serviciul făcut.
De unde are bani pentru ţigări, o să aibă Bibi şi pentru închirere. Iată încă o meserie nerecunoscută de statul român, dar pe care o poţi practica, fiindcă sunt 800.000 de elevi în gimnazii şi alţi 850.000 în învăţământul liceal şi cel profesional. Per total există peste un milion şi jumătate de elevi, dintre care cel puţin un milion au aceleaşi probleme ca Bibi. Păi ai treabă, omule, să moară Bibi dacă-i glumă!
Bocitoare, escorte şi alte năzdrăvănii
Apropo de Bibi în lumea celor drepţi: poţi pune la dispoziţia doritorilor bocitoare profesioniste, care să urle din rărunchi după regretatul răposat, plus un leşin lângă raclă. Dar clienţi îţi sunt şi unii cetăţeni veseli. De exemplu, trebuie să se reunească nişte colegi de liceu sau de facultate după nu ştiu câţi ani. Lui Bibi nu-i convine să se prezinte cu nevastă-sa, care s-a îngrăşat binişor după două naşteri, aşa că vine însoţit de o logodnică frumoasă, desigur, cu termen redus.
O să spui că astea-s escorte şi e veche meseria. Adevărat, dar vezi câte posibilităţi de lucru ai? Sau Bibi poate să aibă nevoie de nişte spărgători de petreceri. Iei un amic cu tine, te prezinţi la petrecerea de care Bibi e deja sătul şi vă luaţi la harţă. Femeile, scandalizate, se ridică primele, iar însoţitorii lor trebuie să le urmeze, deşi ar mai fi băut un pahar.
Exemple de meserii pe care statul român nu le-a recunoscut îţi mai pot oferi, dar mai întâi încearcă-le pe astea, fiindcă mulţi clienţi au nevoie de serviciile unui profesionist. Şi nici nu ştiu că sunt clienţii tăi…
Eh, nu toti suntem atat de descurcareti si inovatori ca sa devenim sefi, cei mai multi preferam sa stam in banca noastra, sa fim o viata niste umili executanti. Dar tu ai stofa de sef… 😀
Cat despre situatia economica din tara noastra…mare dreptate ai, nu se va redresa niciodata. Ce e de facut?
Trebuie schimbată întreaga clasă politică. Toţi politicienii şi-au pierdut credibilitatea în parlamentul ruşinii naţionale. Ăsta-i primul pas.
Dar cine e Bibi asta ? A devenit un fel de nume prototip asa pt romanul fraier ? Ca am mai intalnit acest nume in contextul asta recent pe alte bloguri. Si care e originea etimologica a acestui Bibi ? Vine de la habibi, din lb araba, sau de la cuvantul care inseamna Miss in lb urdu ? Sau vine din lb franceza unde mai inseamna, in mod asa maicodificat aluziv, si “eu insumi” plus mai concret inseamna un soi de rama folosita ca momeala pt pescuit ? Si pe ce cale a patruns recent in cultura vocabularului blogsferei romane ? E de la TV ? E folosit si pe strada, sau numai on-line ? Il folosesc si oameni cu scolarizare medie sau numai aia scolarizati superior ?
Folosesc de vreo 30 de ani numele de Bibi, desigur, peiorativ. Habar n-am de unde vine, dar nu din arabă. Probabil, din franceză, cu un mare semn de întrebare.
In Bucuresti ? In ce sector ? Zau, nu pot sa cred ca mi-a scapat asa ceva…adica totusi as fi retinut un substantiv propriu ca Bibi daca l-as fi auzit in jurul meu de la cineva, pt ca mie Bibi mi se pare un nume ff exotic, adica eu il asociez cu numele in diminutiv al unor actrite scandinave plus desigur cu porecla ministrului Netanyahu, dar oricum nu ceva despre care s-ar vorbi ff des in viata de zi cu zi din Bucuresti…adica sincer eu nu am auzit niciodata numele Bibi folosit asa in gluma ca tine pana saptamana asta pe 2 bloguri (fara nici o legatura unul cu altul) si chiar am crezut ca o fi un trend lingvistic nou. Dar acum ca ma gandesc mai bine…sa fie cumva de la caragialescul Bibicule ? (Desi eu nici asa nu l-am auzit in jur)
Nu, nu cred să aibă legătură cu presupunerile tale. Personal n-am mai văzut în blogosferă folosindu-se numele de Bibi, dar tu l-ai văzut în trei locuri în ultima vreme!
In mare incurcatura l-ai pus pe Rudolph 🙂
Mai e o meserie din asta. Am descoperit-o zilele astea: lopatar. Adica un ins care da zapada pe ceva bani cand omul n-are chef sau putere. Dar are ceva bani. 😉
Sigur, mai sunt meserii de genul ăsta, cum ar fi individul care îţi oferă un loc de parcare, de parcă ar fi al lui.
Aşa a fost un escroc celebru, care a vândut Arcul de Triumf şi castelul Mogoşoaia…