De ce candidații la președinție put a corupţie?

Alegerile prezidențiale din România sunt favorabile onor candidaţilor. Oricine poate participa la alegeri cu 200.000 de semnături, chiar dacă multe sunt trase la xerox. Dincolo de invocarea moralității, pentru a candida la o funcție de conducere în stat, s-ar impune să demonstrezi că ești cult, incoruptibil și inteligent. N-ar trebui să poți accede la o astfel de funcție, dacă ai dosare pe rol. Nicio lege nu cere așa ceva, lăsând cale liberă spre puterea politică oricărui infractor, trădător de țară prost și incult. De aceea, candidații la președinție put a corupție, deși unii pe nedrept.

Să vedem care sunt candidații la fotoliul de președinte de țară și ce calități îi recomandă la această funcție.

Klaus Iohannis (PNL) – E un etnic sas care nu știu să fi făcut ceva pentru norod. Se zice că ar fi lăsat ca niște consorții străine să se îmbogățească, nu alături de statul român, ci în dauna acestuia. Cică nu-i deloc vocal atunci când ni se fură petrolul, pădurile, aurul. Asta ne poate duce cu gândul la niscai interese personale. Ce calități are? Stați să mă gândesc! Mmm… Mai stați un pic!

Viorica Dăncilă (PSD) – Sluga agramată a lui Dragnea a demonstrat că are gena trădării în sânge. Nici rudele ei oneste, presupunând că acestea există, n-ar vota-o. Totuși, cică ar fi strâns 1,4 milioane de semnături. Înspământător! Să existe atâția cretini printre alegătorii români? Calitățile sale pentru a candida? E sprijinită de cel mai corupt partid de după 1990, continuator nedisimulat al PCR. Alte calități? Păi, e o țărancă incultă care calcă în străchini. Pentru PSD aceste calități sunt obligatorii…

Theodor Paleologu (PMP) – Nu-mi place partidul care îl susține. Chestie de gust. Pare a fi o marionetă în mâinile lui Băsescu. Deși cred că e bine intenționat, nu poate convinge oamenii fără studii superioare, iar tatăl său cică a fost constrâns să colaboreaze cu Securitatea. Dar ar trebui să sufere el pentru greșelile altora?

Dan Barna (USR/PLUS) – E un individ controversat  și ascunde prea multe lucruri, ducând la concluzia că poate avea niște schelete în dulap. Cei abilitați să le caute au alte preocupări…

Mircea Diaconu (independent) – Unii spun că miroase a securist, nu a Mere roșii (film regizat în 1976 de Alexandru Tatos, în care a apărut candidatul). Ar trebui să încerce în SUA, unde unii actori au ajuns în funcții înalte. Aici, un singur actor ar avea șanse să devină președinte: Floriiin Călinescuuu! Nu se pricepe la politică, dar barem ar destresa națiunea…

Alexandru Cumpănașu (independent) – Cică e unul dintre cei mai oribili candidați, un impostor care se cațără pe cadavrele propriilor rude pentru a ajunge la ciolan. Lipsit de moralitate, ca mulţi politicieni, Cumpănaşu a transformat o dramă familială în trambulină politică. Se spune că ar fi marioneta unei agenții de securitate, dar pare prea redus mintal. Nu i-am boldit numele din nebăgare de seamă.

Kelemen Hunor (UDMR) – S-ar impune să se afle după gratii, ca orice trădător de țară. E penibil să te prezinţi drept candidat la o funcție la care ştii că n-o să ai acces niciodată. Obraz gros sau a primit ordin de la stăpân? Foarte probabil, are o activitate prodigioasă în spionaj. O fi agent multiplu? Desigur, nu există probe… Ah, și ăsta a rămas neboldit!

Ramona Ioana Bruynseels (PPU) – N-o știu, nu-i cunosc partidul, e anonima perfectă, însă unii spun că pute a securistă. Nu s-au adus probe. Poate că pute a Chanel…

Viorel Cataramă (Dreapta liberală) – Dacă ar și face ceea ce promite, ar fi OK, dar nu prezintă încredere nici el, nici partidul său.

Bogdan Stanoevici (independent) – A fost în guvernul Ponta. Zice-se, are lucruri necurate de ascuns, deși lipsesc probele. Oricum, ce a făcut pentru norod? Nici măcar n-a jucat teatru ca lumea. Fostul său șef îi dă clasă. Oare așa-zișii independenți sunt mânați în luptă și finanțați de grupuri care nu acționează în favoarea țării? Probabil, dar, bineînțeles, nu există probe.

Cătălin Ivan (PADN), Ion John Banu (PNR), Sebastian Constantin Popescu (Noua Românie), Ninel Peia (Partidul Neamul Românesc) nu știu ce hram poartă și, oricum, acești candidați știu și ei că n-au șanse, însă vor să capete notorietate.

Niciunul – Aceasta pare a fi varianta optimă, deși despre candidați s-au spus și vorbe bune. Totuși, trebuie să aleg pe cineva, măcar pentru a le pune altora piedică, nu fiindcă aș avea încredere în vreun candidat. În fond, cu toții sunt politicieni, iar aceștia ne-au obișnuit să fie neocomuniști, corupți, hoți, infractori, înfrățiți cu violatorii, tâlharii și criminalii.

Nu putem analiza temeinic competitorii, despre faptele lor neexistând probe irefutabile, ci numai zvonuri care încercă (și reușesc) să le murdărească imaginea. Aici e vina presei, în mare parte în slujba unor indivizi cu interese economice și politice. Circulă ideea că în spatele unor candidați acționează personaje care ar mușca precum hienele din trupul României, ca Putin și Viktor Orbán.

Pentru eventualii doritori de a mă da în judecată pentru calomnie, precizez că acest articol este un pamflet. S-o ia și p-asta!

Comments

comments

One Response

  1. StropiDeSuflet 13/11/2019

Leave a Reply

Read previous post:
Vorbe de spirit despre alegeri

Din când în când vă înfăţişez lumea şi diversele ei aspecte în viziunea oamenilor de spirit, care au formulat motto-uri,...

Close