M-am săturat de igresie, de zgomotele vecinilor din bloc, de căldura neomenească din miezul verii, de frigul constant asigurat de RADET iarna şi de spectrul unui virtual cutremur devastator. După un consiliu familial, am ajuns la concluzia că trebuie să ne mutăm din bloc într-o casă numai a noastră, de la fundaţie până la acoperiş, o casă pentru liniştea şi siguranţa familiei.
Îl invitasem la mine pe vechiul meu amic, Mihai, care e inginer constructor, ca să-i cer sfatul. Cu banii obţinuţi pe apartament şi cu un împrumut, ar trebui să strângem bani pentru ridicarea unei vile pe locul unei case vechi moştenite de la bunicii mei.
Mă interesa cui trebuie să mă adresez şi cât timp va trebui să locuim cu chirie, până la finalizarea construcţiei. Mihai mă privea curios şi sorbea când şi când din cafeaua făcută de soţia mea, care se retrăsese împreună cu cei doi copii ai noştri în altă cameră. În cele din urmă, rosti:
– Din ce mi-ai spus, vreţi să beneficiaţi de un nou început…
– Da, omule! În primul rând, m-am săturat să aud ce fac vecinii. Unii vor să facă în apartament ce făceau în şopron: folosesc bormaşina, taie scânduri, îndreaptă cuie, copiii tropăie chirăind încă de la 6:30 dimineaţa… Unul îşi încerca motorul pentru barcă pe la 1 noaptea, iar la altul funcţiona maşina de spălat la 6 dimineaţa!
– Aha, asta-i casă de nebuni, observă Mihai.
– Eşti blând, numindu-i nebuni! S-au adunat toţi aici şi o să înnebunim şi noi! Plătesc energia electrică de nu-ţi vine să crezi, fiindcă ne trebuie aer condiţionat şi radiatoare. Şi toate zidurile care dau spre exterior au igrasie.
– Mda, spuse Mihai, trebuia ca pereţii să asigure protecţie împotriva temperaturilor extreme, dar când s-a construit blocul nu existau materialele de azi…
– Aşa o fi, dar vrem o căsuţă numai pentru noi: parter, un etaj şi mansardă locuibilă.
– Am înţeles că va fi construită pe locul vechii case a bunicilor tăi. Ştiu unde e.
– Ce firme de construcţii serioase cunoşti?
– Mai multe, dar eu îţi recomand o firmă cu peste 50 de ani vechime. Sunt oameni serioşi acolo, fac prefabricate din beton şi BCA excelente la preţuri convenabile chiar şi pentru un zgârcit ca tine. Au mulţi clienţi…
– N-am auzit de nicio firmă, dar nici firmele de mine…
– Asta se poate remedia rapid. Acum există un sistem complet pentru realizarea zidăriei care conferă avantaje multiple. Blocurile de zidărie asigură o protecţie foarte bună împotriva frigului datorită pierderilor reduse de căldură. Iar zidăria oferă protecţie şi împotriva pătrunderii căldurii în interior, vara.
– Înţeleg, însă cum stăm cu zgomotul?
– Bine, n-o să te despartă de vecini doar un perete. Şi apoi, datorită suprafeţelor poroase şi a conţinutului său de aer, BCA-ul e un bun absorbant al sunetului, atenuând zgomotele dintre încăperi, dar şi cele venite din exterior. În plus, blocurile nu sunt combustibile şi au un transfer termic redus de cealaltă parte a zidurilor. Şi asigură, în caz de incendiu, de la două până la şapte ore de securitate, timp în care îl poţi stinge sau pot fi salvate vieţile şi bunurile voastre…
– Parcă ai lucra la o agenţie de asigurări, Mişule…
Mihai nu mă băgă în seamă şi continuă:
– În ce priveşte consecinţele unui cutremur, acestea sunt limitate, blocurile fiind fabricate dintr-un material foarte rezistent la compresiune. Având greutatea mai mică, forţa seismică va fi mai redusă.
– Habar n-am din ce e făcut BCA-ul…
– Din materiale indigene: var, nisip, ciment, gips şi apă, care pot fi reciclate, nu emană gaze periculoase şi, prin urmare, sunt prietenoase cu mediul.
– Aha! N-ar trebui să coste mult, Mişule…
– Exact! Chiar şi tu, care te prinzi mai greu, îţi dai seama că, într-o casă făcută din asemenea materiale, utilităţile vor costa mai puţin.
– Da, Mişule. O să-mi facă o casă mai arătoasă şi mai deşteaptă decât tine! Iar ţie să-ţi facă ceva Anton, cu al său beton!
