Prietenei mele i s-a pus pata să mergem şi la mare, şi la munte, într-un concediu de 5 zile! În numai 5 zile, urmează să parcurgem sute de kilometri cu automobilul meu, fiindcă, vezi bine, litoralul nu putea fi la poalele munţilor. E drept, vă urca şi ea la volan. Îi place să şofeze la drum întins, nu în aglomeraţia din Bucureşti. I-am mai spus, ea e şofer de duminică. Sau de concediu. Mi-a replicat că şofer sunt eu, ea o doamnă conducător auto. I-auzi brâu’!
La 50 de grade Celsius, într-o cutie de conserve (cel puţin atât se face temperatura în maşină), mie nu-mi prea vine nici să respir, dar să şofez. Parcă mi se lichefiază creierul, cu gânduri cu tot. Noroc că există aer condiţionat. Dar parcă prea au dat căldurile peste noi, deodată, aşa…
În 10 zile, de la vânt, ploaie şi vreme de toamnă, s-a făcut temperatură de plajă, ca de concediu. De asta vrea Alice să mergem şi pe litoral, şi la munte, unde cică-i bronzul mai sănătos. Personal, n-am auzit niciodată de bronz bolnav. Vă daţi seama cum arată un bronz în comă? Sau măcar cu reumatism? Nici eu, dar mă rog…
O să mergem însoţiţi de sora mea, bărbatul ei şi nepoţelul meu, Ionuţ, care are doar câteva luni. Eu am şi întrebat-o pe Mădălina, soră-mea, dacă nu-i va fi greu lui Ionuţ, fiul ei, să suporte două călătorii lungi la distanţă de doar câteva zile. Aici, le-am pus pe gânduri pe doamnele din viaţa mea. Şi s-au retras în bucătărie, cu laptopul după ele, la o cafea, că tot sunt bune prietene, şi au pus ţara la cale, în timp ce Viorel, cumnatul meu, şi cu mine am încins o partidă de table. Fetele voiau să caute pe net cazare la Eforie Nord.
După ce m-am săturat de câtă bătaie am luat la table (are Viorel un noroc de nu-mi vine să vă povestesc, să nu vă îngroziţi şi voi), fetele s-au întors zâmbitoare din bucătărie şi ne-au anunţat că au găsit e soluţie convenabilă pentru toată lumea: întâi, vom sta 5 zile în Eforie Nord. Acolo avem plajă fină, camere duble cu aer condiţionat, baie proprie cu hidromasaj, televizor şi internet gratis, jacuzzi, piscină acoperită etc.
Apoi, mergem la Predeal, încă maxim alte 5 zile. Acolo avem camere cu pat dublu, televizor, baie proprie cu cabină de duş şi room-service, restaurant, terasă de vară şi vedere spre Vârful Postăvaru. Ăsta-i planul fetelor. Sigur, lor le convine, Soră-mea e în concediu maternal, iar prietena mea are propria ei firmă. În schimb, noi, bărbaţii, suntem mai oropsiţi: trebuie să ne arajăm o burmă de concediu la serviciu…
Un lucru e bun si pentru tine, acela ca te mai relaxezi si scapi de stresul din oras 🙂 Nu ?
Adevăr grăieşti, dar ce fac cu serviciul?
Tare bine suna… distractie placuta!!
P.S:Poate ne intalnim odata si dam o tabla :))
Mulţumesc de urare!
Dacă ai noroc ca Viorel… Dar asta nu se poate, e unic!
Bravo, mare, munte, ce poate fi mai relaxant?!O vacanță binemeritată și binecuvântată, nu? Lasă că ești băiat deștept și descurcăreț și-ți rezolvi la serviciu, doar nu stă nimeni în apă!
Un weekend de poveste, o vacanță pe măsură!
Mulţumesc, la fel şi ţie!