M-am hotărât să înfiinţez o rubrică duminicală permanentă, intitulată, cel puţin momentan, „Recomandările săptămânii”, din lipsă de originalitate, în care să atrag atenţia asupra unor postări apărute în săptămâna care tocmai s-a scurs. Desigur, subiectivismul are un rol marcant. Asta nu înseamnă că îmbrăţişez în totalitate ideile care se desprind din ele, dar cred că sunt interesante şi vă îndemn să le citiţi.
Vienela ştie şi ea ce înseamnă sărăcia: „Fiecare om de pe pământ raportează sărăcia la propriul său nivel de trai. În ochii celui care are un apartament, cel ce nu are casă este sărac. În ochii celui cu vilă într-o zonă bună, omul cu un apartament la margine de oraș este (mai) sărac… După ce am văzut cum se trăiește în Bangladesh, parcă mi-am mai schimbat părerea. Am văzut un alt fel de sărăcie, o sărăcie a omului care muncește în agricultură și își vede recoltele distruse de natura dezlănțuită, sărăcia omului care muncește manual la dezmembrarea vapoarelor lumii…”
Addicted preia un banc, spunându-i pamflet: „Întrebare: Ar trebui să mă opresc cu consumul de carne roşie şi să mănânc mai multe fructe şi legume? Răspuns: Tu trebuie să înţelegi logistica eficienţei… Vaca ce mănâncă? Iarbă şi porumb. Ce sunt alea? Plante. Deci o friptură nu este nimic mai mult, este un mecanism eficient de a pune legume în sistemul tău. Vrei să mănânci boabe? Mănâncă pui.
Întrebare: Ar trebui să reduc consumul de alcool? Răspuns: Categoric, nu. Vinul se face pe bază de fructe. Brandy este distilat din vin, ceea ce înseamnă că acesta trage apa din fructe, astfel încât să profite din plin din ea. Berea este, de asemenea, din cereale. Le poţi consuma!”
Răzvan Mateescu i-a adus un omagiu premierului iubit: „…Numărul de fani de pe Facebook ai lui Victor Ponta au ajus, la sfârşitul acestei săptâmâni, la 321.329! …Miercuri, 20 februarie, pagina primului ministru român a crescut cu 55.000 de ‘laicuri’. De ce a devenit atât de erect profilul lui Ponta? (…) Nimeni nu poate să ne spună exact. Dar cel mai probabil, el şi-a cumpărat ‘laicurile’, pe care reţeaua de socializare le vinde tuturor celor care vor să pară, în faţa fraierilor, că sunt apreciaţi, adulaţi…
Poate că ‘laicurile’ lui Viorel-Victor au crescut şi de pe urma postării pe Facebook a pozei în care dumnealui lua masa alături de Regele Mihai, în timp ce suveranul nu se afla acolo? (…) Sau după ce a distrus iniţiativa ‘Ghiţă-ciobanul’, a celor de la Vodafone, pentru că s-a fotografiat cu oierul, la el la stână? (…) Compania de telefonie mobilă a trebuit să retragă clipul…, din cauza numeroaselor înjurături şi blesteme ale comentatorilor de pe anumite forumuri sau rețele sociale”.
Elly Weiss îşi aminteşte de ceva prea frumos, prea de poveste: „Prismele transparente mari, cristalizate rebel, aiuritor de neregulat şi părând a fi creaţiile unui artist atins de nebunia geniului mă fascinau. Ne-am întâlnit cândva, cu multă vreme în urmă. A fost o întâlnire singulară… şi, pe măsură ce se îndepărtează în timp, amintirea nu devine neclară…, ci limpede, clară precum cristalul, nostalgică şi aromată. Kandel. Sau candel. Ori zahăr de gheaţă…
Ştiu că, mai întâi, l-am privit cu o curiozitate extraordinară şi nedisimulată, dar şi cu oarecare neîncredere. Nu puteam să-mi imaginez că acele aglomerări cristaline, cu superba lor arhitectură asimetrică, ar fi ceva ce putea fi mâncat. Era prea frumos zahărul ăla ciudat. Prea de poveste”.
Adelinailiescu ne descrie noua modă lansată de politicieni: „În vremuri cavalereşti exista un obiect mic, aparent inutil, dar foarte important: batista… Uitându-mă la televizor, bag de seamă că alt obiect vestimentar e azi foarte la modă: fularul. Mi-am amintit de sinuciderea ratată a lui Nastase şi de modul caraghios în care l-au urcat în ambulanţă, cu gâtul frumos ambalat în fular de firmă. Băi nene, zici că avea gâlci, nu un glonţ în gât! N-am înţeles gestul, ba chiar mi s-a părut o culme a ridicolului…
Zilele astea am văzut, tot la televizor, arestarea lui Mircea Cosma, preşedintele CJ Prahova. Acelaşi tertip caraghios: mâinile înfăşurate într-un fular, ca să nu se vadă cătuşele. Să fim serioşi: poartă cineva fularul pe maini, ca un manson? (…) În concluzie: cine vrea să intre în politică, e obligatoriu să posede fular, nu se ştie când o să-i folosească pentru camuflaj. Fularul e obligatoriu, cinstea şi corectitudinea, nu!”