Bine v-am regăsit! Săptămâna aceasta este marcată de două evenimente: vinerea ororilor de Halloween şi duminica alegerilor prezidenţiale. Unii spun că duminica poate fi a erorilor, însă tot trebuie să votăm. În afară de faptul că vinerea a fost de groază pentru fotbaliştii de la Dinamo, care au luat bătaie cu 3-0 de la stelişti, nimic important de semnalat. Ar mai fi, poate, greşeala de tactică făcută de una dintre femeile care vor să devină preşedinte. S-a plâns că a fost filată de serviciile de spionaj în timp ce era la obişnuita sa şedinţă de shopping prin străinătate. Parcă nu era chiar vremea potrivită să te arăţi electoratului hoinărind fericită prin Paris. Cei mai mulţi alegători n-au bani nici să treacă strada. Să vedem cât de inteligentă a fost mişcarea asta. Dar, ca în fiecare weekend, aş vrea să vă înveselesc. Dacă săptămâna trecută v-am demonstrat că a înnebunit lumea, astăzi e momentul cel mai potrivit să vă arăt că aceşti bezmetici chiar aleg un preşedinte!
Ăsta-i candidat la preşedinţie?!
Dorele, scoală-te şi hai să votăm!
Duceţi-vă la voti! Numai joia ridicăm gunoiul!
Ieşi, Gică, din cabină, să votez şi io!
Îmi place că vreţi să-i arătaţi micuţei că are un viitor luminos…
În cabina asta meschină îl alegem pe domnul preşedinte?!
Na-vă tuturor câte un scaun prezidenţial!
În cinstea noului nostru preşedinte!
Orice secretară are grijă unde pune ştampila…
Nu, nu dorm, mă gândesc pe cine să aleg…
Deci am de ales numai unul din paişpe…
Să vină parlamentarii la mine, să le arăt cine-i preşedinte!
Trebuie să privim votarea cu maximă responsabilitate!
Şi lu’ tata îi pare rău că a rămas în pană de cauciuc… şi am venit pe lume!
Din ăştia voi alegeţi preşedintele?! Serios?!
Mda, se anunta o duminica interesanta. Iar dimineata de luni extrem de asteptata de toata lumea. Oare vor fi surprize?
Sondajul din Gândul îl dă câştigător dinprimul tur pe Iohannis, urmat de Macovei. Dar s-au pronunţat doar cititorii acestui ziar.
Mi-ar fi plăcut să văd în media o confruntare de idei şi nu toată mizeria care a fost şi care nu are nimic de-a face cu ceea ce ar avea nevoie românii! Trist, nespus de trist.
Am crescut într-o familie în care valorile morale au fost mereu în prim plan şi ceea ce văd că se întâmplă acum, mă îngrozeşte…
Un viitor preşedinte de ţară ar trebui să se desprindă firesc din mulţime prin calităţi morale incontestabile, un om care să impună atât respect, încât să nu îndrăznească nimeni să spună ceva rău despre el. Şi când spun asta, mă gândesc la acei profesori din şcoală la a cărui oră toţi elevii (buni sau răi, cuminţi din fire sau obraznici) îi ascultam vrăjiţi şi nici unul dintre noi nu s-ar fi gândit să facă vreun zgomot şi nu de frică ci dintr-un profund respect şi sinceră admiraţie. Eram tot noi care doar că nu săream pe bănci la alţi profesori mai puţin sau deloc dedicaţi profesiei. E o utopie ce vreau eu, ştiu, dar eu spun ce mi-aş dori pentru ţara mea.
Am scris cu amărăciune şi n-aş vrea să fiu ironizată.
N-are cine şi de ce să te ironizeze, ai multă dreptate. Pe de altă parte, niciunul dintre cei care se înghesuie la ciolan nu este aşa cum era, pe vremuri, un profesor respectat. Şi nici măcar profesori respectaţi nu există, într-o lume în care rege e banul.