Cel mai nemulţumit om din lume

Aveam un prieten care mi se plângea de toţi oamenii pe care îi cunoştea, fie ei colegi, amici sau vecini. Dar cel mai mult se plângea de nevastă-sa. Un capitol aparte în nemulţumirile lui o constituiau necunoscuţii şi starea vremii. Politicienii sunt corupţi şi cu mintea dusă pe câmpii, iar vremea a luat-o razna. Ce înseamnă căldurile astea? Stratul de ozon se subţiază, gheţarii de la pol se topesc, nivelul mărilor şi oceanelor creşte, ce mai, vine potopul, pe tăcute, încetul cu încetul. Bineînţeles, viitorul e sumbru. Cu siguranţă, el e cel mai nemulţumit om din lume.

Amicul meu, Mihai, cu care am fost coleg de serviciu o perioadă bună de timp, îi şi bârfea pe ceilalţi din răsputeri. Despre soţia lui, împreună cu care avea o fetiţă, mi-a povestit cât de neprimitoare e, cât de mult detestă tot ceea ce îi place lui, cum l-a pus ea în situaţii stânjenitoare în faţa prietenilor care au venit pe la ei şi ce viaţă amară are.

Mă şi gândeam, bietul om e normal să vadă numai negru în faţa ochilor. Sigur, omenirea e în pregul extincţiei, dacă el trăieşte cu o astfel de femeie. Presupuneam că rămâne alături de ea fiindcă au un copil împreună. Dar, spre surprinderea mea, am auzit că nevastă-sa a mai născut o fetiţă. Atunci mi-a filat o lampă: cum vine asta? Tu te apuci să mai faci copii cu astfel de fiinţă care te face de rușine, de te compătimesc toţi cunoscuţii? Cum, nu mai vine sfârşitul lumii? Cum rămâne cu gheţarii şi cu stratul de ozon? Şi cum e cu căldurile astea neobişnuite?

După el, şefii noştri erau nişte comunişti ţăcăniţi. Aici îi dădeam dreptate. Politicienii sunt nişte parveniţi cu gândul la ciolan. Şi nu-l puteam contrazice, lucrurile erau evidente. Şi dacă s-a dus în piaţă, nenorocitul de ţăran mai bine şi-ar arunca marfa la canal, decât să lase din preţ. Ştiam că aşa e. A bătut vântul foarte tare şi deasupra Mării Negre s-au format tornade. Desigur, fiindcă vremea a înnebunit de tot.

Era logic, nu-i aşa, să-i dau dreptate lui Mihai şi când opiniile lui erau incontrolabile. De exemplu, mi-a spus că trebuie să se mute din blocul în care stă, undeva prin cartierul Militari. Nu ştiu cu exactitate unde, fiindcă nu l-am vizitat, dacă are aşa o nevastă dusă cu plata. Şi el, săracu’, îşi poartă crucea. Da, întreţinerea e exagerat de mare. Probabil adminstratorul fură ceva de speriat. Şi s-a săturat de cartierul ăla plin ţărani nespălaţi. Dau buluc în Bucureşti şi exact la autogară rămân, să-i facă lui viaţa grea. Şi-s atâţia ţigani…

Mihai spunea că-şi vinde apartamentul şi cumpără unul în oricare alt cartier. Mde, mi-e prieten, nu? Trebuia să-l ajut. Şi am căutat pe internet apartamente. Am găsit nişte locuinţe foarte bune, dar Mihai mi-a zis că nevastă-sa refuză să se mute. Fetele şi-au făcut prieteni acolo, grădiniţa e aproape, cu toate că educatoarele sunt şperţare, unde să se mute? Toţi adminstratorii fură, de ţigani şi ţărani te împiedici la tot pasul… Şi atunci mi-am dat seama că viaţa lui va fi întotdeauna amară, fiindcă el e cel mai nemulţumit om de pe pământ.

Comments

comments

5 Comments

  1. drstoica 25/11/2013
    • Javra 25/11/2013
  2. elly weiss 25/11/2013
    • Javra 25/11/2013
  3. Caffe91 25/11/2013

Leave a Reply