O prietenă mi-a trimis recent pe e-mail cugetările despre religie ale unor şcolari cu vârsta cuprinsă între 8 şi 15 ani. Nu ştiu cine le-a cules şi le-a răspândit, dar mi se pare o idee foarte bună.
“Călugării şi-au făcut meserie din rugat pentru că ei au văzut că nu poate să existe meserie mai frumoasă decât să vorbeşti tot timpul cu Dumnezeu.” (9 ani)
“Călugării nu sunt aşa de vorbăreţi pentru că dacă îl lasă pe Dumnezeu să le vorbească toată ziua, ei s-au obişnuit să tacă mult, ca să-L asculte – că nu pot să-L întrerupă tocmai pe Dumnezeu.” (8 ani)
“Biserica e sfântă şi rămâne sfântă chiar dacă intră în ea mulţi păcătoşi, că biserica de aia e făcută, ca păcătoşii care intră să-şi facă acolo antene pentru Dumnezeu.” (12 ani)
“Dumnezeu se înţelege mai uşor cu copiii mici, că cei mici au suflet mai încăpător. La oamenii mari e o înghesuială de rele că nici n-ai unde să stai.” (10 ani)
“Biserica nu iubeşte plăcerea, că plăcerea îţi aduce să spui mereu că mai vrei, pe când mulţumirea îţi aduce să spui că-ţi ajunge.” (9 ani)
“Îngerii nu ne spun cum e în Rai, de unde sunt ei, că atunci când mori e ca un fel de ziua ta şi primeşti cadou Raiul şi ei nu pot spune dinainte cum arată cadoul pe care îl primeşti, pentru că strică toată ziua.” (10 ani)
“Nu e bine să stai cu păcatul în tine, trebuie să fugi la spovedit, ca păcatul din tine să nu facă pui de păcate.” (10 ani)
“Preoţii vin în casele oamenilor înainte de Paşte şi Crăciun ca să sfinţească toate camerele, că le curăţă cu aghiazmă, care e un foarte bun detergent împotriva dracilor.” (11 ani)
“Postim ca să nu ne mai gândim numai la gusturi de mâncare şi să ne mai gândim şi la gustul de Dumnezeu.” (11 ani)
“Cei care nu-l găsesc pe D-zeu sunt cei care îl caută din interes.” (12 ani)
“Altarul este partea din biserică unde preotul vorbeşte între patru ochi cu Dumnezeu.” (10 ani)
“Sfinţii au aureola rotundă şi nu pătrată ca să nu facă vreun rău nici măcar din greşeală – că poate, cine ştie, când se ridică la cer, să nu înţepe cu vreun colţ o pasăre în zbor.” (13 ani)
“Oamenii care cred în Dumnezeu se dezvoltă mai repede decât ceilalţi oameni, pentru că ei ajung să-şi dezvolte esenţialul.” (15 ani)
“Ne dăm seama că Dumnezeu îi iubeşte pe toţi oamenii la fel, că dacă te desparţi de El şi mai târziu te întorci la El, nu ţine supărare şi te ajută la fel ca şi pe cei care au fost tot timpul cu El.” (11 ani)
“Inima bate, bate până se stinge, că inima este ca lumânarea şi dacă tu crezi în Dumnezeu, El ţi-o aprinde din nou în Cer.” (9 ani)
“Dacă cineva ar insista la uşa mea să-mi schimb religia, aş zice că nu pot, pentu că ar fi ca şi când mi-ar cere să-mi schimb părinţii.” (9 ani)
“Dacă îi ascultăm atent pe oameni, auzim mai tot timpul cum se laudă, pentru că nu le este gata capul.” (11 ani)
Oare aceşti copii vor fi filozofii de maine?
Tot ce e posibil 🙂
Şi Ţuţea a avut vârsta asta…
Eu le-as repeta intrebarile peste 10 ani. Ai fi surprins atunci de numarul scepticilor si ateilor… Si eu am crescut spunand rugaciune in fiecare seara, acum am in repertoriu mai mult injuraturi…Credinta e buna dar indoctrinarea religioasa nu.Trecand (ca lectura) prin cat mai multe religii am ajuns la concluzia ca singurul adevar este cel pe care il regasesti pretutindeni, restul sunt povesti, propaganda si mistificare…
Ai dreptate în ce priveşte îndoctrinarea, Adelina, care ulterior poate ajunge chiar la fanatism religios.
Eu am fost plăcut surprins de imaginaţia copiilor. De exemplu, explicaţia dată pentru forma aurei (lipsită de colţuri) e foarte frumoasă.
<>
Daca declaratiile sunt de actualitate, inseamna ca profesorii de religie, inca isi fac treaba cu varf si indesat. Asta din punctul meu de vedere este un lucru negativ. Mie inca mi se pare inutila religia in scoli. Mai ales in clasele primare.
Intre cele doua semne “mai mic” “mai mare” pusesem declaratia asta:
“Dacă cineva ar insista la uşa mea să-mi schimb religia, aş zice că nu pot, pentu că ar fi ca şi când mi-ar cere să-mi schimb părinţii.”
Asta îmi aduce aminte de secte precum Martorii lui Iehova…
Percepţia mea e că aşa-zişii profesori de religie nu sunt pregătiţi să predea, indiferent de vârsta elevului.
Sincer sa-ti spun, eu am facut parte dintr-o generatie care a facut religie si in liceu. A9a si a 10a sau doar a 9a sau ambele, nu conteaza.
Dar recunosc faptul ca am avut norocul de un profesor preot tanar si deschis. Discuta foarte deschis cu noi desi ii puneam niste intrebari imposibile uneori. Aia este religie, un fel de filosofie. Fara ingradirea ideilor si incastrarea lor in limitele SFANT-PACAT-BISERICA. Este o discutie atat de ampla pe tama asta…
Ai fost mai norocos decât mulţi alţii.
…foarte frumos… tinand cont ca sunt spuse de catre niste copii la care nu crezi ca ii duce mintea atat de mult.
Oamenii sunt frumoşi, curaţi şi sinceri cât sunt copii.
Apoi ajung ca tine şi ca mine…
Asta e geniala: “Sfinţii au aureola rotundă şi nu pătrată ca să nu facă vreun rău nici măcar din greşeală”.
Sunt tare amuzante in logica lor ciudata 🙂
Am raspuns azi la acea leapsa pe care mi-ai pasat-o.
Asta mi-a plăcut şi mie…
Copiii sunt puri și inteligenți! Doamne, cât sunt de creativi! Aș vrea să mai am candoare și imaginația lor!
Când sunt tristă, apelez la ”filozofiile” fiului meu(8 ani). E atât de sincer și serios când ”pledează”!
Da, sunt micii filozofi, fără ”camuflaje”, cu privirea spre albastrul cerului și vorba atât de simplă și curată!
Mulțumesc, Javro, pentru articol! M-a emoționat și sensibilizat!…
Erai dinainte sensibilă, Cristina…
Am crescut fără să am vreo tangență cu religia pentru că așa erau vremurile, dar nu îmi pare rău. Copiii au inima curată și pot fi influențați foarte ușor. Pentru ei totul sună ca o poveste frumoasă dar realitatea în legătură cu tot ceea ce ține de religie este alta, mult mai dură…
Poţi dezvolta?
din pacate la ora de religie nu-i invata sa nu minta, sa nu fure, sa nu rupa o floare. ii invata aiureli, ca si la educatie civica
iata un exemplu de proiect la istorie http://magdamanea.wordpress.com/2012/11/26/chestiunea-orientala-in-clasa-a-vii-a/
cum am tradus eu? viitoare forme fara fond
Din punctul meu de vedere, cea mai buna metoda este sa nu iti influentezi copilul nici pro si nici contra religiei sau a tot ceea ce tine de religie.
Nu zic sa iti lasi propriul copil in ignoranta, ci doar sa nu il manipulezi/influentezi mai mult decat este cazul.
Sa ne gandim la exemplul unui copil influentat de parinti: la maturitate probabil va ajunge sa sustina ca fiecare este liber sa creada ce vrea.
Problema in caul asta ar fi ca el nu a fost lasat sa creada ce a vrut, ci a fost influentat.
La urma urmei rezulta doar iluzia respectivului ca fiecare alege ce vrea.
(Nu va ofensati, parere personala)
Toţi suntem influenţaţi mai mult sau mai puţin de familie.
atunci sa fie cat mai putin.
@ Magda.
Ora de religie nu este menita sa iti puna bazele de educatie civica pentru ca se presupune ca le ai deja.
Prin 1600 poate era necesar sa ti se spuna ca nu trebuie sa furi sau sa dai in cap, dar acum exista si alte structuri care iti pot da aceste informatii, fara sa mai fie nevoie sa se apeleze la ora de religie. (in acest fel poti sa te folosesti de ora de religie la maximum pentru dezvoltarea cunostintelor in materie religioasa).
Am facut religie atat in Romania, cat si in occident….
In Romania mi se impunea un fel de religie legat foarte mult de superstitie si de simtul civic, un fel de religie primitiva (scuzati expresia)
In occident am facut religie cu adevarati umanisti, oameni cunoscatori de greaca, latina. armena si altele de acest gen.
Oameni cu solide cunostinte de teologie, filozofie si istorie….
Si ghici ce, in Romania aproape ca ti se baga pe gat ideea profesorului, in schimb in strainatate profesorul iti iti prezenta toate posibilitatile, ti le documenta, ti le incadra intr-un context istoric, dar fara sa iti bage pe gat viziunea lui.
Am facut religie atat cu preoti afirmati, cu preoti in devenire, dar si cu alti oameni implicati si calificati in teologie.
Trebuie sa ajungi la un intelect si o intelegere iesite din comun ca sa poti preda religie evreiasca sau musulmana din moment ce tu esti crestin.
Ei bine, in Romania am schimbat 5 profesori si toti tindeau sa iti bage pe gat propria lor viziune.
In strainatete profesorii mi-au fost mai civilizati si s-au ridicat la acel nivel intelectual care le-a permis sa se faca placuti si sa nu isi faca cuib in creierul tau.
Poate pare revoltator sa faci religie in acest fel, dar asta e religia adevarata.
Societatea moderna presupun ca are nevoie de religie moderna, nu de religie elementara, nu de religie-superstitie.
@ Savoir Faire
stiu bine rostul dascalului si al parintelui, am trecut prin ambele, dar ma gandeam ca decat sa-i invete (religie cls I) sa inchine patul, perna, camera, etc, rugaciuni interminabile, mai bine ar fi fost ce spuneam mai sus.
Sunt de acord si cu optiunile pe care trebuie sa le prezinte dascalul, asta fac si eu ca parinte.
Oricum, e bine ca religia nu e obligatorie in scoala si e bine ca unii copii au parintii alaturi
De asta am şi spus că mi-e teamă că nu avem adevăraţi profesori de religie. Aceştia ar trebui să fie filosofi, psihologi etc., nu doar preoţi. La seminarul de teologie nu cred că viitorii preoţi sunt învăţaţi în acest spirit. Profesorii lor le impun să gândească exact ca ei, nu le dă libertatea de a alege. La fel vor proceda foştii studenţi, după nişte ani, când vor preda, la rândul lor, religia. Aşa e sistemul.
Nu vor fi filozofii de maine, vor fi oamenii de maine cu creierele spalate:)
Oare cand vor intelege oamenii ca religia nu este ceea ce pare?
Cei mai mulţi, niciodată.
cum spunam Laurentiu, forme fara fond
Jos Religia!Jos Biserica!Jos Minciunile!
Jos politicienii! Ei sunt cei mai mari mincinoşi…