Indiferent dacă sunt sau nu de rasă, majoritatea pisicilor posedă puteri psihice şi de vindecare neobişnuite. Sute de cazuri bine documentate vin în sprijinul acestei afirmaţii. Se ştie, de exemplu, că nişte pisici au reuşit să-şi scoată stăpânii din comă şi le-au oferit o nouă viaţă unor pacienţi cărora medicii nu le mai dădeau nicio şansă de vindecare.
Se pare că sentimentele joacă un rol principal în ceea ce priveşte capacităţile pisicilor. Conform rezultatelor unor studii, e de ajuns să mângâiem o pisică, pentru a ni se micşora tensiunea arterială şi ritmul cardiac. Studiile arată că persoanele care au în grijă animale de casă au mai multe şanse de a scăpa cu viaţă în urma unui atac de cord.
Studiile relevă nişte capacităţi uluitoare ale pisicilor: prevestirea unor catastrofe naturale cu mult timp înainte de a se produce, salvarea altor animale şi chiar a oamenilor de la moarte, găsirea stăpânilor aflaţi la distanţe mari de ele şi realizarea unor lucrări complexe.
Într-o dimineaţă de iarnă geroasă, un american şi-a căutat motanul care nu se mai întorsese acasă peste noapte. El l-a găsit într-un hambar, băgat într-un sac în care se afla şi un prunc abandonat, pe care pisica îl lingea de zor. Medicii de pe ambulanţă au declarat că trupul cald al animalului l-a ţinut pe copil în viaţă.
Pisicile presimt cutremurele cu 48 de ore înainte!
Cercetătorii care studiază miscările seismice din Statele Unite, mai ales cele din California, afirmă că pisicile presimt erupţiile vulcanice şi cutremurele cu două zile înainte de a fi detectate de seismografele ultramoderne. Şi nu numai atât: pisicile par să prevdă şi accidentele casnice.
Astfel, în multe cazuri, pisicile şi-au alertat stăpânii asupra riscului producerii unor incendii. O pisică siameză şi-a salvat stăpâna de la moarte, trezind-o din somn, în timpul unui incendiu declanşat în locuinţă. Pisica s-a urcat pe pieptul femeii adormite, a mieunat puternic şi a lins-o pe faţă. Femeia ar fi murit, cu siguranţă, după cel mult 5 minute de la izbunirea accidentală a incendiului.
O altă pisică îşi făcuse obiceiul de a dormi pe televizorul stăpânilor ei. Într-o noapte, ea a sărit brusc de pe el, speriind întreaga familie, care urmărea o emisiune. Pisica a început să miaune puternic, uitându-se fix la tubul catodic, după care s-a retras spre uşă. După puţin timp, tubul a făcut implozie.
Un motan al cărui bătrân stăpân murise şi-a făcut apariţia la mormântul acestuia, la o depărtare de câţiva km de casă, cu mult înainte ca acolo să ajungă carul mortuar. E peste puterea noastră să înţelegem cum de a “aflat” pisica unde şi când va fi înmormântat stăpânul ei.
Un psiholog american care a studiat vreme îndelungată comportamentul pisicilor a afirmat că, după oameni, acestea au cel mai mare potenţial de a dezvolta forţe psihice. De altfel, pescarii cunosc de mult timp abilităţile lor psihice. Ei îşi supraveghează cu atenţie pisicile, pentru a afla schimbările vremii. Dacă pisica îşi duce labele în spatele urechii, atunci când se spală, înseamnă că va ploua peste puţin timp. Dacă ea îşi curăţă nasul, va bate vântul. Pupilele micşorate ale pisicii anunţă maree scăzută, iar pupilele mărite, maree mai mari.
Curiozităţi despre pisici
Pisicile dorm cam 85% din viaţă, iar în restul timpului se hrănesc, defechează se împerechează şi îşi marchează teritoriul. Feromonii sunt proprii fiecărei pisici în parte, aşa cum noi, oamenii, avem amprente unice. Felinele se folosesc de miros pentru a comunica, aşa încât, atunci când îţi mângâi pisica, ea îşi ridică automat coada pentru a-i fi mirosit posteriorul. Ele se freacă de noi şi de lucruri tocmai pentru a împrăştia feromoni.
Glandele lor de pe faţă, corp şi coadă îşi lasă un soi de semnătură personală, aşa cum câinii se folosesc în acelaşi scop de urină, pentru a-şi demarca teritoriul. Astfel, ele lasă un soi de „mesaje” pentru celelalte pisici cu privire la identitatea şi teritoriul lor, ba chiar şi dacă sunt în călduri.
Pisicile îşi îngroapă fecalele pentru a-şi masca mirosul, dar şi pentru faptul că, în sălbaticie, există o pisică dominantă. Pentru pisicile domestice, este o modalitate prin care felinele recunosc că în casă există o persoană dominantă, respectiv cea care le hrănesc de obicei.
Interesant este faptul că femelele sunt dreptace, iar motanii stângaci. Există şi o teorie care spune că masculii animalelor sunt preponderent stângaci, pe când femelele, dreptace. În cazul nostru, doar 10% dintre oameni sunt stângaci, iar majoritatea sunt bărbaţi.
Dacă iubitorii de animale se întreabă spre ce să-şi îndrepte atenţia, i-ar putea interesa informaţia că cercetătorii au stabilit cu certitudine că mai inteligent dintre pisică şi câine e cel din urmă. Asta se întâmplă fiindcă, spre deosebire de câini, pisicile n-au o viaţă socială. Unii câini ating inteligenţa unui copil de 3 ani şi toţi au abilitatea de a-şi rezolva problemele.
Nu degeaba mi-am numit mâţa – Casandra!
Te rog frumos, Cassandra a fost numele un trust de presă la care am lucrat.
Dacă asta nu ajunge, a fost numele soţiei lui Pierce Brosnan, după care el mai suspină şi acum, ea nemaifiind printre noi.
Dar, desigur, cel mai important lucru e faptul că aşa ţi-ai botezat tu pisica…
:)) Exact!
Vreau si eu pisica …. si catel … dar pisica imi doresc foarte mult. Am o prietena care a fost salvata de o pisica …. i-a simtit criza de epilepsie inainte cu cateva secunde bune si a avut timp sa anunte pe cineva. Inteligente, nu gluma! (Dar si cainii :D)
Deci se adeveresc cele scrise…
Da…. se stie ca atat pisicile, cat si cainii pot anunta anumite crize la stapanii lor …. inclusiv cele de inima (infarct), nu numai de epilepsie …
Ştii tu asta. În legătură cu animalul de casă, pune-i o întrebare medicului obstretician. Poate o să-ţi spună că poţi avea doar o pisică fără blană, care nu năpârleşte…
Am avut o mâţă când eram mic, undeva pe la 7-8 ani dacă-mi aduc bine aminte. Era birmaneză, eu aveam dureri la picioare mai mereu din cauză că eram în creştere probabil. În fine, nu ţin minte exact cauza. Cert e că după ce a dormit o noapte întreagă pe picioarele mele n-am mai avut nici măcar cea mai mică problemă.
Acum două săptămâni mi-am luat altă felină şi astept să văd avantajele
Acum, că ştiu ce beneficii ai avut tu, când o să am o migrenă, îmi voi aşeza cele două pisici pe frunte. Pe rând, ca să nu se înghesuie să-mi ia durerea…
Eu iubesc toate animalutele pufoase, micute si jucause. 🙂 Si albe. Am vazut niste pisicute tare dragalase, dar nici catelusii nu sunt de lepadat. Bichonii sunt favoritii mei. 😛
Ce sa mai zic de iepurasi… 😀
Alţii le judecă prin prisma utilităţii lor. Dar animalele de casă ne fac viaţa mai frumoasă. Aşa văd eu lucrurile. Că pot beneficia de abilităţile lor, cu atât mai bine, dar nu pentru asta le doresc lângă mine.
Da, da, nimic de zis, sunt foarte utili, dar pentru mine aspectul e primordial. 🙂
Exact. La fel şi pentru mine.
multumim frumos,sa dea Dumnezeu!al meu iubit e gelos: ba ca Fifi se joaca mai mult cu mine,ba ca ma iubeste pe mine mai mult decat pe el,ba ca vine numai dupa mine prin casa.El,care inainte spunea ca lui nu ii trebuie pisica, ca pisicile trebuie sa stea la tara etc, acum e mort dupa ea.cand e la servici ma suna sa ma intrebe daca a mancat printesa lui,daca are apa, de parca eu nu as sti ce are nevoie printesa lui.Seara cand vine de la servici,mai intai ii spune ei “saru’mana”,dupa aia imi spune mie. Eu cred ca s-a indragostit iremediabil! ba chiar i-a facut si baieapopo:cat de des (sau de rar?)se face baie la pisicute?
Mai bine, decât să-l intereseze o făptură în două picioare…
Eu sunt inca foarte trista din cauza ca mi-am pierdut motanelul… 🙁
N-am ştiut că l-ai pierdut. Cum l-ai pierdut? A dispărut de acasă ori a mierlit-o? Lucrurile sunt simple: ori e în călduri şi aleargă după gagici, după care vine acasă, ori va trebui să-l înlocuieşti. Am mai povestit de vreo două ori asta, parcă am şi scris-o. Aveam o mătuşă care avea un pisoi negru, Mişu. Cînd m-am dus o dată la ea, la poartă m-a întâmpinat Mişu. Parcă era schimbat. Am întrebat-o pe mătuşă-mea dacă e chiar Mişu. “Da, sigur că-i Mişu!” “Păi parcă e mai mic.” “Păi da, ăsta-i alt Mişu. Celălalt a murit!” Şi totul spus cu linişte, cu împăcare, cumva.