Se apropie 1 Mai şi prietena mea a început să-şi facă planuri de concediu. Mie mi se pare că oriunde am merge, ne plictisim 5 zile. Ce înseamnă cinci zile de concediu? Mi se pare o chestie aşa… nici nu ştiu dacă merită s-o numesc meschină, cum ar merita. Ce reprezintă câteva zile? Nu-i nici cal, nici măgar.
Ori ai două zile, perioadă cu care te-ai obişnuit şi nu-ţi faci griji cum îţi petreci wekend-ul, fiindcă îl ai în minte toată săptămâna, de luni până vineri, şi ţi-ai făcut deja un plan de atac, ori ai măcar două săptămâni de concediu şi atunci ştii că pleci ori la munte, ori la mare, ori la ambele, ca să ştii o socoteală, n-ai ratat nimic, nu regreţi nimic. Păi nu?
Serios acum, hai să ne gândim puţin, ce înseamnă o perioadă de relaş de cinci zile? În weekend ai două zile şi trec urgent. Nu ne încurcăm cu aşa ceva. Ai concediu de odihnă şi ţi se pare o perioadă OK, nici prea, prea, nici foarte, foarte. Dar barem iar nu te încurci. Dar cinci zile, mi-e peste puteri să-mi închipui ce să presupun că vom face!
Mi-e să nu ne plictisim pe acolo, chiar dacă mergem cu soră-mea, cu soţul ei şi cu micul Ionuţ. Bine, oriunde ne-am duce, călătorim cu maşina. Dintre noi cinci, numai Ionuţ n-are carnet de şofer, ceea ce mi se pare un dezavantaj pentru noi, ceilalţi, chiar dacă Ionuţ are doar 4 ani. Dar chiar că n-avem ce măsuri să luăm, ca să intre şi el în rândul lumii. Acum soră-mea zice că el ştie mai bine să-şi conducă tricicleta, decât mine, automobilul, carevasăzică promite şi-i precoce, la mine nemaifiind cazul, mi-am ratat şansa.
Am ţinut un consiliu de familie, în care puştiul a avut drept de veto, dar nu s-a băgat, a zis că merge unde vrea unchi-su, adică eu. Eh, vedeţi cine gust în familia asta?! După ce am studiat toate variantele, am căzut de acord să mergem într-o staţiune pe litoral, că parcă-i mai ofertant decât muntele în perioada asta. Hotel de 3 stele, cu cablu TV, aer condiţionat (cine o să aibă nevoie de el?) şi televizor LCD, baie în cameră, hotel cu restaurant, cazino (n-o să intrăm acolo!), loc de joacă pentru copii, parcare, room service şi câte şi mai câte.
Vreţi să vă spun cum se va desfăşura acest, hai să-i zic, miniconcediu? Fetele vor colinda magazinele şi vor da o mulţime de bani pe tot atâtea prostii, uneori singure, alteori supravegheate de un mascul, recte micul Ionuţ, iar cumnatul meu şi cu mine vom începe un campionat de table. Seara vom încinge o partidă de rummy, dacă nu va fi discotecă, puştiul trebuind să doarmă, fiindcă numai el nu-i în concediu şi are mereu treabă de dimineaţă, adică să se joace. Cu siguranţă, el întotdeauna îşi face mai cu râvnă treaba, decât noi, adulţii, dar asta-i altă poveste…
Cum sa te plictisesti in cinci zile? Abia ai timp sa te acomodezi cu noile locuri, sa te distrezi putin si vine vremea sa te intorci acasa. :))
Păi tocmai asta e, când începi să te acomodezi, trebuie să pleci.
E cum e mai prost. Dacă erau doar două zile, voiai să profiţi din plin de ele. Dacă pleci pentru două săptămâni, ai alt ritm, o iei uşor. Dar 5 zile?! Dacă pleci cu entuziasmul din primul caz, după 3 zile intervin oboseala şi plictiseala. Dacă pleci cu calmul cu care te duci pentru două săptămâni, nu înţelegi nimic din concediu.
Totul ţine de psihic. Niciodată n-am fost pus în situaţia de a mă adapta la concdiu de 5 zile.
La mare in perioada asta…am fost de trei ori. E frig, frig si iar frig…
Bineînţeles că-i frig. Şi ce faci, te muţi dintr-o casă pentru a sta în alta?