M-am hotărât să înfiinţez o rubrică duminicală permanentă, intitulată, cel puţin momentan, „Recomandările săptămânii”, din lipsă de originalitate, în care să atrag atenţia asupra unor postări care au apărut în săptămâna care tocmai s-a scurs. Desigur, subiectivismul are un rol marcant. Asta nu înseamnă că îmbrăţişez în totalitate ideile care se desprind din ele, dar cred că sunt interesante şi vă îndemn să le citiţi.

Daniel Botea constată că premierul scoate tot. “Scoate castanele fierbinţi cu mâna parlamentului, deşi ştie de la început că o să-i dea peste mână Curtea Constituţională. Scoate perle în şirag: Ca premier votez aşa, ca deputat ‘almintrelea’, cum ar fi zis bunică-mea. Premierul trage hais, iar deputatul cea… Cea mai bună arătură! M-am împotrivit proiectului pentru că-l susţinea Băsescu şi eram convins că e ceva rău. Acum am văzut că e bun şi-l susţin…

Scoate oamenii în stradă… Scoate minerii din subteran… premierul. Deputatul o să-i roage pe colegii parlamentari să meargă la Roşia Montană ca să se informeze. Pete dificile încă nu scoate, dar sunt semne că se poate. Dacă mai există români care cred că s-au scos cu un astfel de premier, o să aştepte să-i scoată la liman… mult şi bine! Cum cine? Premierul. Sau deputatul?”.

Frumoasaverde spune povestea frigului: “+5°C – Îți poți vedea respirația. Mașinile italiene nu mai pornesc. Norvegienii fac o baie. Rușii conduc cu geamurile deschise… -18°C – Primăria din New York pornește caloriferele. Rușii fac ultimul picnic din sezon… -20°C – Mașinile americane nu mai pornesc. Cei din Alaska încep să poarte mâneci lungi… -42°C – Transporturile sunt oprite în Europa. Rușii mănâncă înghețată pe stradă. -50°C – Genele ți se lipesc atunci când clipești. În Alaska, oamenii își închid ferestrele de la baie… -114°C – Alcoolul etilic îngheață. Rușii sunt nefericiți”.

Ruxandra Oprea preferă să vorbească în şoaptă: “Acum mulţi ani nu puteam să mă văd singură. Îmi imaginam că voi păşi prin viaţă alături de un bărbat, care mă va susţine atunci când mă voi împiedica… Îmi imaginam un bărbat sincer, chiar dacă adevărurile m-ar fi rănit… Bărbatul ăla n-ar fi obosit să mă asculte, pentru că mi-ar fi ascultat sufletul…

Despre singurătate aleg să vorbesc în şoaptă. Nu pot vorbi oricui despre ea, pentru că nu oricine o poate recunoaşte… Viaţa m-a învăţat că singurătatea nu are nevoie de vorbe, şi nici de regrete… O singurătate bazată nu pe renunţări, ci pe speranţe, nu arde drumurile spre lume, ci caută în tăcere pe cel adevărat”.

Dana şi Răzvan Mateescu cred că tabloidul Cancan rezolvă enigmele Justiției din România: Mai nou, Justiția nu este legată la ochi, nici nu umblă cu țeasta spartă, ci consultă tabloidele online. Astfel, că printre două buci și paișpe țâțe, reușește să identifice cu precizie elemenul cheie într-un caz deosebit de grav, cum este cel al copilului ucis. Dacă într-un asemenea caz, de o gravitate extremă, apărătorii Legii au nevoie să li se dea mură-n gură imagini de la locul tragediei, ne putem închipui ce s-ar putea întâmpla în cazul unor tâlhării banale… care nu ajung în paginile tabloidelor. Că nu e loc!

Adelinailiescu a văzut cum stăm în sondaje: Am tot stat şi analizat răspunsurile voastre la sondajul de zilele trecute… Nu prea vă înghesuiţi la scaune directoriale; sunteţi alergici la pielea de vinilin sau vă dă modestia afară din casă? Şi dacă totuşi acceptaţi corvoada de a fi şef, văd că aveţi o răfuială directă în primul rând cu şeful de acum… Iar colegilor actuali cam vreţi să le mai daţi nişte sarcini în plus, semn că se cam taie frunza la câini…

Nici nepotismul n-a murit, cineva voia să-şi angajeze chiar tatăl ca sfătuitor. Alţii dau o şansă în plus persoanelor cu dizabilităţi, ar vrea consilieri surzi, chiori sau muţi; păi de-ăştia chiar avem în funcţiile cheie: un chior, preşedinte, nişte surzi la doleanţele şi nevoile noastre, în parlament şi nişte necuvântători, prin guvern…

Răzvan Ianculescu ne analizează emoţiile: “Emoţiile au puterea de a schimba radical comportamentul omului, chiar dacă durează puţin. Ele determină oamenii să fie naturali. Emoţiile oglindesc perfect caracterul nefardat şi nestăpânit al omului, reflectă atitudinea firească a lui faţă de lumea înconjurătoare.

Interesant este că emoţiile însoţesc omul în cele mai importante momente din viaţa lui. Suntem obişnuiţi să le atribuim un sens negativ. Şi spunem despre oamenii emotivi că sunt slabi… Eu nu am întâlnit până acum oameni care să nu aibă emoţii… Am observat că oamenii care îşi controlează foarte bine emoţiile tind spre un comportament robotic. Stăpânirea de sine este o armă pe care oamenii învaţă să o utilizeze foarte des. Atât de bine o folosesc unii încât uită cum e să fii om”.

Comments

comments