Recomandările săptămânii

caine la laptop 1M-am hotărât să înfiinţez o rubrică duminicală permanentă, intitulată, cel puţin momentan, „Recomandările săptămânii”, din lipsă de originalitate, în care să atrag atenţia asupra unor postări apărute în săptămâna care tocmai s-a scurs. Desigur, subiectivismul are un rol marcant. Asta nu înseamnă că îmbrăţişez în totalitate ideile care se desprind din ele, dar cred că sunt interesante şi vă îndemn să le citiţi.

Adelinailiescu se întreabă cum să parieze pe negru: „O doamnă la a şasea naştere, a venit cu ‘glonţul pe ţeavă’, cum s-ar zice, adică doar cât să avem timp să o urcăm pe masa de asistat. Doamna nu avea strămoşi vikingi, ba chiar aş paria că erau din cei veniţi de pe malurile Gangelui odată cu Marea Migraţie şi rămaşi pe plaiurile mioritice… Dar am apreciat că era surprinzător de îngrijită, cu şosete albe şi chiar mirosea plăcut…

Dar scoate coana moaşă copilaşul, mi-l pune pe masa radiantă şi eu am un moment de cumpănă. Ţipă, îmi arată pumnii…, dar e atât de negru, încât nu pot să-i apreciez coloraţia şi dacă e sau nu nevoie de masca de oxigen şi manevre de reanimare… Când se liniştesc apele…, meditez: păi cum rămâne cu dorinţa mea de a face voluntariat în Africa, dacă eu nu mă pot descurca cu pacienţii ăştia, semi-mulatri? Cum evaluez ‘tegumentele rozate’, gradul de cianoză sau tegumentele icterice?”

Dana Fodor Mateescu ne povesteşte o păţanie de pe vremea lui Ceaşcă: „Prietena mea, Cristina, se ducea mai mereu la salonul de coafură din cadrul hotelului Athene Palace… Acolo veneau cele mai bogate și mai răsfățate cucoane, soții și amante de baștani… – Hai și tu cu mine, mi-a zis Cris… – Bine, dar am o problemă, zic… M-a pus dracu’ să-mi fac o mască din usturoi… Masca asta cu usturoi mi-o pusesem în urmă cu opt luni, dar, de fiecare dată când părul meu era ud, se simțea mirosul, de parcă atunci îmi turnasem mujdeiul din cratiță…

M-a pieptănat ușor, m-a udat, mi-a luat șuviță cu șuviță între degete. Și atunci… duhoarea puturoasă a început să iasă la suprafață, ca o nenorocită… Femeia se strâmba, mirosea în stânga, mirosea în dreapta, ducea pieptănul la nas, își mirosea palmele, puuuu! Groaznic! (…) Era ceva asemănător cu urina de cotoi în călduri, amestecată cu formol din ăla bun de la IML și hârtia în care a fost împachetată brânza de burduf, împuțită. Duhoarea care izvora pătimașă din capul meu, lovea brutal în tot”.
Vienela îşi aminteşte o întâmplare ciudată, care a nedumerit-o: „…Părinții mei, pe atunci doar prieteni, se plimbau ținându-se de mână pe bulevard… S-a apropiat de ei o femeie în fuste largi, colorate… S-a ținut după ei, încercând să îi convingă să le ghicească în palmă, în ghioc… Tata… i-a spus să dispară… Femeia s-a uitat la el lung și i-a răspuns:

– Să fie al dracu’ Sandu, Săndel…? Tata, pe care toți îl strigau Sandu…, a încremenit… – Și pe tine tot cu S te cheamă, fată, dar nu ai nume de sfânt și nu îmi pot da seama de mai mult. Mama încă se mai întreabă, la distanță de aproape 50 de ani, cum de a știut femeia că numele ei începe cu litera S (Silvia)”.

Alexandra Cristea analizează lista de păcate actualizată: „Nu se mai pune problema de cele 10 porunci amărâte pe care oricine putea să le rețină. Nu, acum trebuie să fii atent la cele 193 de păcate. Eventual să-ți scoți o copie la imprimantă și să le bifezi pe măsură ce ‘se întâmplă’ să păcătuiești… Printre noile păcate pe care e musai să le mărturisești, se numără și:

Am vândut țigări… Am zis ‘zău’, ‘să mor eu’, ‘să n-am parte de’, ‘să chiorăsc’ etc… Am vorbit cu mai multe înțelesuri… Am purtat vorba de colo-colo… Am presupus, bănuit pe alții… Am moștenit cu bună știință avere agonisită prin păcate. N-am făcut milostenie multă din ea… M-am amețit la cap cu băuturi alcoolice… Am încredere mare în mine, în loc să am în Dumnezeu”.

Comments

comments

4 Comments

  1. Axlandra 09/02/2014
  2. elly weiss 09/02/2014
    • Javra 09/02/2014
      • elly weiss 22/02/2014

Leave a Reply