Am primit o scrisoare de la un amic mai în vârstă, care mă invită la nunta fiicei sale, Lidia. V-o redau mai jos.
Știi bine ca mi-am dorit un fiu. Habar n-am de ce. Ca să-mi ducă numele mai departe? Aș, n-am nu știu ce nume răsunător și nu sunt vanitos. Dar nevastă-mea s-a încăpățânat să nască numai fete. Eu îi ziceam: “Poate fi orice, că-i copilul nostru, dar ai grijă să aibă cocoșel!”, însă ea parcă înadins a născut trei fete. Când s-a născut asta mai mică, i-am și spus că ne oprim. I-am dat trei șanse să facă un băiețel, dar le-a ratat pe toate. Ajunge, că ne facem de râs!
Ehe, mulți dintre voi, prietenii mei, v-ați oferit să-mi dați lecții de făcut băieței… Sunteți bine intenționați, ce zici tu? Vezi, de asta am fost mereu de părere că e bine să ai prieteni, ca să te ajute la nevoie. Nu-ți mai spun că soția mea le povestea prietenelor sale cât de greu i-a fost: travaliul a durat 23 de ore! Sau, una dintre sarcini a fost toxică (nu știu ce înseamnă asta, dar bag sama că nu-i a bună). Sau că nu i se mai potrivea nicio pereche de încălțări și a trebuit să-și cumpere cu trei numere mai mari. Și altă garderobă, desigur… Și avea și RH-ul negativ. Parcă știam că dacă ai ceva pozitiv la sânge e nasol, dar în fine.
Și prietenele ei o consolau: “Vai, sărăcuța de tine! Așa micuță cum ești, te-ai luptat să aduci pe lume trei fete, una mai dolofană ca alta”. Dar pe mine nu m-a întrebat nimeni, nici măcar voi, prietenii mei, dacă mie mi-a fost ușor! Păi ce, eu nu vă puteam spune ceva de genul: “Vai, dacă ați ști ce greu mi-a fost să le fac! Și nu una, ci trei! Ia gândiți-vă cât am avut de tras!”
Păi unde-i egalitatea dintre sexe?! De asta s-au luptat femeile atâta amar de ani pentru egalitate, pentru ca acum să fiu discriminat de prieteni?! Păi știi ce înseamnă să aștepți la o bere, cu voi, amicii mei, ca să uiți de necazuri, să-ți nască nevasta? Și apoi du-te la florărie, să-i duci femeii niște garoafe, să-i zici: “Bravo, iubito, ai reușit! Să ne trăiască! Știu ca n-ai uitat că te-am rugat să fie băiat! Lasă, data viitoare!”
Și du fetele acasă, după care cheamă-ți prietenii la restaurant, să-i anunţi că ai o fetiță. Și să vă dau de băut, în timp ce voi vă uitați la mine cu compasiune: “Mă, dacă nu ți-am fi spus cum să faci băiat!” E, crezi că-i ușor? Și asta n-am făcut-o numai o dată, ci de trei ori!
Dar, mă rog, toate astea au trecut. Primele două fete s-au măritat, au casele lor, iar acum i-a venit vremea mezinei să se căsătorească. Mă înțeleg bine cu ginerii mei, inclusiv cu băiatul care se va însura cu Lidia. Atât că nu se pricepe să facă rost de muzică pentru nuntă. Păi dacă nu căuta fata mea pe net, ramâneam fără lăutari, n-aveam nici măcar un acordeonist leșinat. Dar s-a rezolvat problema, așă că te invit la nuntă! Poți veni însoțit, că nu se supără nimeni!
Saracul! Las’ c-o sa aiba nepoti, si-o sa fie toti baieti, sa se lecuiasca.
Ce suflet mare ai!
Ai grijă ce-ţi doreşti că s-ar putea să tânjeşti după asta întreaga viaţă!
În ce mă priveşte, sunt liniştit.
3 fete ?! Saracul om, mi-e mila de el… Mi-l imaginez ce fata va face cand fiecre din el, pe la 12 ani, va veni cuburta la gura acasa..auch!
3 fete ?! Saracul om, mi-e mila de el… Mi-l imaginez ce fata va face cand fiecare din ele, pe la vreo 12 ani, va veni cu burta la gura acasa…auch !
Ştiu aşa un caz real cu 11 copii, dintre care 10 sunt fete. Şi nu s-a întâmplat să vină niciuna cu burta la gură.
:)) Ooops, aaa, prea tarziu ?! Ma rog, se poate lua ce am zis pentru cazul general :))
Cunosc pe cineva cu 4 fete. A tot facut sperand ca va fi un baiat. Abia dupa a patra s-a lecuit. :))
I-am răspuns altui comentator de un caz pe care îl cunosc foarte bine, cu 11 fraţi, dintre care sunt 10 fete. Se şi fac presupuneri, că meritul i-ar aparţine nu tatălui fetelor…