Astăzi de dimineaţă, mi-am lăsat prietena să doarmă mai mult. Ca un băiat harnic ce sunt, am pregătit micul dejun şi am făcut cafeaua. Vi s-a întâmplat să întâmpinaţi o opoziţie crâncenă din partea persoanei pe care doriţi s-o daţi jos din pat? E, de aşa ceva am avut eu parte în prima parte a zilei. Ştiam clar că se apropie ziua surorii ei, așa că trebuia să-i cumpărăm Crinei un cadou.
Poate credeţi că eram eu exagerat cu trezitul la o oră matinală. Nicidecum, era 9:30. Sau poate credeţi că stilul meu de a încerca să-mi trezesc prietena e defectuos. Ştiu foarte bine că trezitul din somn poate fi traumatizant pentru multe persoane. Aşa că procedez corespunzător. Mă gândesc să luaţi notiţe. Deci, prietene, te aşezi încetişor lângă fiinţa iubită, cu un sentiment de regret că trebuie s-o trezeşti, o mângâi pe obraz, o săruţi în timp ce ea vrea să se ferească întorcându-se pe cealaltă parte, murmuri: “Hai, frumuşico!”, iar ea se prea poate să-ţi răspundă: “Lasă-mă!” şi să se acopere mai bine, cu un gest defensiv.
Ajunşi în această fază, sentimentul tău de vinovăţie te-ar putea determina s-o păsuieşti, dar smulgându-i o promisiune. O vei întreba încetişor: “Cinci minute?”, iar ea va aproba, recunoscătoare că o laşi în pace. Atunci poţi să ştii că bătălia e pe jumătate câştigată. Te duci la bucătărie şi aranjezi micul dejun pe o tavă, pe care i-o duci la pat după un sfert de oră. Ai sentimentul că deja ai făcut foarte multe concesii, iar orice încercare de refuz venit dinspre partea adormită a cuplului vostru va fi zadarnică. Pe lângă hotărârea ta, te mai bazezi conştient pe forţa de atracţie a laptelui cald îndulcit cu miere şi a cozonacului de pe tavă…
În timp ce Alice mesteca având ochii mai mult închişi, eu recapitulam ce avem de făcut: să-i alegem un cadou Crinei și mai vedem. I-am sugerat să ne uităm pe net după ceasuri de damă, de unde am mai cumpărat deja cadouri pentru doi dintre sărbătoriţii noştri, de Florii şi am fost foarte mulţumiţi. Zic ceasuri deoarece acestea sunt feblețea mea, pe lângă dame, evident.
Prietena mea se trezise de-a binelea. A devenit brusc expeditivă şi m-a rugat să caut site-ul care ne interesa şi a intrat în baie. După cinci minute era proaspătă şi gata de atac. Asta îmi inspira atitudinea ei: parcă voia să se înfrupte din tot ce i-ar putea oferi bun ziua asta. Şi dacă nu i se oferea, îşi lua singură.
– Îi căutăm un ceas drăguţ? Sau o brățărică, că-i plac mult? Sau nu, cercei! Ba nu, un pandantiv! spuse ea şi ea adăugă: Uite, cumpărăm din oferta pandantive cu diamant. Ah ce design rafinat au, uită-te şi tu, iubi! Comanzi tu? Ba mai bine să mai comand şi eu în casa asta! Tu du-te la bucătărie, că ai şi uitat să mănânci!
Am ieșit încetișor din cameră. Alice era adâncită în multitudinea de bijuterii de pe site. Poate-i vine ideea să-și cumpere și pentru ea una!
