Reprezentanții Cărții Recordurilor Guinness verifică de zor dacă sloganul românesc celebru “M…E PSD” este, cu adevărat, cel mai des folosit de către cei mai mulți oameni, așa cum pare a fi. Nu știu dacă drăgăstoasa expresie va fi înscrisă în Guinness World Records și nici dacă acest lucru va fi recompensat pecuniar.
Însă, dacă s-ar atribui o binemeritată recompensă pentru această ispravă, premiul ar trebui împărțit tuturor milioanelor de români din țară și din diasporă, acesta fiind infim pentru fiecare cetățean care pomenește cu atâta respect partidul de guvernământ.
S-au mai pus în discuție alte două sloganuri dragi românilor de pretutindeni, M…E PONTA și M…E DRAGNEA, ultimul având câștig de cauză, fiindcă primul e deja revolut. Cu toate că era promițătoare, expresia dedicată multiubitului actual conducător pesedist a pierdut la mustață (cum altfel?) în fața clasicei M…E PSD. De aici rezultă adevărul incontestabil al zicalei “partidul își naște conducătorii”. De aceea, atunci când cineva e trimis la origine, mă-sa e de vină.
În tot cazul, am văzut acest slogan scris pe diverse suporturi:
– pe asfalt;
– pe mai multe ziduri (unul de biserică);
– pe un gard din tablă și unul din scânduri;
– pe oblonul unui punct de difuzare a presei;
– ca număr de înmatriculare a mai multor mașini (spre satisfacția agenților de circulație, care îi opresc pe șoferi, bag seama, pentru a-i felicita);
– cu litere înalte de 60 de metri și groase de trei metri pe un deal de lângă aeroportul din Cluj-Napoca, ca să fie vizibile și pentru extratereștri, precum desenele din Nazca, Peru. Astfel, numele sfânt al partidului de guvernământ va depăși limitele terestre, iar așa-zișii omuleți gri din OZN-uri vor duce mai departe, în univers, sloganul nostru terestru, M…E PSD;
– Aceeași inscripție am văzut-o chiar și pe un câine comunitar care zăcea în parcarea din spatele blocului în care locuiesc.
Trebuie amintit aici și domeniul cu același nume de renume mondial, muiepsd.com.
Înscrisul M…E PSD a fost executat, de regulă, cu cretă și vopsea de diverse culori sau zgâriat cu un cui. De asemenea, a fost scris cu pixul cu pastă albastră, pe blana albă a câinelui vagabond. Un pesedist zelos, pe care îl repectă așa cum se cuvine cei mai mulți vecini, a prins câinele respectiv, ca să-i radă blana, e drept, fără să-i ceară patrupedului permisiunea.
Animalul era, de obicei, blând, lătrându-i numai pe alcoolicii cu mințile duse care zac pe trotuar, urlând și vomând cu tandrețe alături de o cârciumă deschisă non-stop (spre marea mulțumire a locatarilor din blocurile din împrejurimi, care pot asculta noaptea gratuit muzică lăutărescă din boxele care bubuie stereo, pentru buna audiție a melomanilor din cartier).
Pesedistul socotea că scrisul albastru se va face nevăzut, dacă îi înlătură animalului blana, dar cel care realizase inscripția nu făcuse o treabă de mântuială, ci zgâriase temeinic și cu simț de răspundere pielea câinelui, dârele scrisului devenind roșiatice pe pielea lui și la fel de vizibile ca și pe blană. În cele din urmă, patrupedul și-a dat obștescul sfârșit, fiind otrăvit cu Verde de Paris, conform părerii unanime a celor care îl respectă mult pe pesedistul care a căpătat porecla Criminal roșu. Probabil, ca dovadă a iubirii de care se bucură.
Activistul cu simț civic s-a jurat că el i-a dat câinelui să mănânce doar niște parizer proaspăt, un deliciu cumpărat special pentru el, chiar în ziua în care plătise cotizația la partid. Vecinii l-au îndemnat să cumpere același aliment și să le dea de mâncare și bețivilor, dar aceștia zac în continuare noaptea, aliniați estetic, care în șezut, care lungit pe trotuar, lângă crâșmă. Respiră cu toții, horcăie și vomită.
Pesemne că pesedistul n-a mai găsit parizer, alimentul fiind rapid cumpărat de populație. În lumina faptelor reale descrise mai sus, închei subliniind imensa popularitate a partidului de guvernământ și a conducătorului acestuia, numele cărora sunt pomenite cu dragoste adevărată și respect deosebit pe ritmuri de hip hop, în refren: M…E DRAGNEA, M…E PSD.
Acest text este un pamflet și va fi tratat ca atare.
Sursă foto: aici
