Am citit undeva că, dacă mi-aş împodobi biroul cu o plantă, mi s-ar mări mult productivitatea muncii şi creativitatea, ceea ce ar fi vizibil pentru superiorii mei şi ar trebui să mă aleg cu o promovare. Un recent şi foarte serios studiu a concluzionat că plantele de apartament ar avea asupra salariaţilor efecte surprinzător de plăcute. Ei bine, n-am păţit aşa ceva, deşi mi-am pus pe birou nu unul, ci trei ghivece cu flori. Aşa că, dacă vrei să fii promovat, să nu te iei după savanţi!
Mă aşteptam să devin noul şef de birou, al cărui post e vacant de o vreme. N-am fost plesnit nici măcar cu o mărire de salariu sau cu o primă, drept semn că efortul meu pe tărâmul horticulturii ar fi dat roade. În schimb, am fost muştruluit că apa cu care ud florile ar putea ajunge pe birou şi, să vezi nenorocire, mi-ar păta actele.
Mă întrebam dacă am greşit undeva, aşa că am recitit articolul care promitea că mi s-ar mări randamentul. Chipurile, plantele de apartament din spaţiul de lucru mi-ar amplifica forţa de concentrare, mi s-ar mări productivitatea şi starea de bine, fiindcă aşa au decretat nişte cercetători britanici, care au făcut nu mai puţin de 90 de experimente pe 350 de persoane iubitoare de flori.
Nu ştiu cum au ajuns domniile lor la aceste cifre, dar starea mea de bine ar fi trebuit să fie cu 47% mai mare, să fiu mai creativ cu 45%, iar randamentul să-mi fie amplificat cu 38%. Dacă la locul meu de muncă efectele miraculoase ale plantelor nu s-au făcut simţite, cică bolnavii din spitale erau mai puţin anxioşi în prezenţa florilor, durerile lor erau ameliorate şi li se reglau pulsul şi tensiunea.
Şi nişte cercetători norvegieni au afirmat că senzaţia de oboseală ar fi mai redusă, iar frecvenţa tusei şi a durerilor în gât asociate cu anotimpul rece s-ar micşora măcar cu 30%, bineînţeles, în prezenţa plantelor de interior. Mai mult, elevii din sălile de clasă care erau împodobite cu ghivece cu flori păreau să fie stimulaţi să înveţe. Măi să fie!
Nu mai spun că un studiu finalizat de NASA a dus la concluzia că plantele de interior ar reduce şi cu 87% toxinele din aer, în numai 24 de ore. Zice-se că aerul din încăperile unei locuinţe în care s-au plasat plante conţin cu până la 60% mai puţine mucegaiuri şi bacterii.
Încurajat de aceste veşti, mi-am umplut apartamentul cu plante de interior şi, după câteva zile de aşteptare, mi-am întrebat prietena dacă acum viaţa i se pare mai frumoasă. Savanţii doar mă asiguraseră că mi s-a mărit randamentul şi creativitatea. Mă gândeam că, dacă nu la serviciu, măcar în aşternut. Prietena mea m-a privit cu îndoială şi mi-a spus că singura schimbare pe care a observat-o este aceea că devenisem uituc: ea are alergie la polen…
Sursa: aici
Ha, ha, ce final! :))))
Cu toate astea, sa stii ca mie plantele de interior chiar imi dau o stare de bine, si asta a inceput cu mult inainte ca savantii din intreaga lume sa faca cercetari. :))))
Da, şi mie îmi plac plantele, dar orice floare am adus în casă s-a uscat din motive care îmi scapă. Le udam aşa cum era recomandat, le bibileam, dar ele parcă voiau să-mi facă în necaz, aşa că am renunţat să le aduc în casă.
Faza cu “alergia la polen” este tare de tot.
Nu stiu daca savantii au dreptate, dar pe mine ma bine dispune o camera cu plante bogate si verzi. Parca se simte viata si prospetime … bineinteles ca nu toti sunt de acceasi parere!
Ai dreptate, verdeaţa înseamnă viaţă. Dar nu ştiu cum poţi cuantifica precis randamentul şi creativitatea în funcţie de prezenţa plantelor.
Avem flori dar iarna hiberneaza, inghesuite intr-o camera. Cum se incalzeste putin, le mutam intr-un spatiu cam ca o mica sera unde cresc bine si stau perfect pana pe la sf. de octombrie.
Nu am observat vreo chestie extraordinara in prezenta florilor, poate doar ca bucura ochii prin frumusetea lor.
Şi asta-i puţin?