Mai țineți minte pe vremuri, cu era Lipscani strada negustorilor? Ei bine, de la o vreme am văzut că strada asta cu negustori s-a mutat aproape de mine. La piața Morarilor. Imediat din fața pieței, până în dreptul generatoarelor de la Lidl, s-au aciuat zeci de comercianți. Toți vând aceleași chestii: unelte de pescuit. E plin de undițe, lansete, gută, coropișnițe, peștișorii vii, momeli, mămăligă pentru pește, viermișori albi și roșii, mingioace, plase, nade, fel de fel, Dumnezeu le știe toate denumirile!

Nu mă deranjează că-s mulți. Mă deranjează că atât au îngustat strada, încât abia ai loc să treci pe trotuar. Asta și deoarece pe trotuar și-au parcat cu toții mașinile, majoritatea “aduse” din țări străine și care zac cu anunțul de vânzare în geam, la prețuri care mai de care mai îmbietoare.

Abia au loc să treacă doi oameni unul lângă altul pe stradă. Dacă ai vreo sacosă mare, care necesită doi oameni la cărat, păi mergi neapărat cu ea șui, neavând loc să treci. Ori ștergi mașinile de praf, ori dărâmi mese cu viermișori și mămăligi!

Probabil pentru vreun pescar amator, zona aceea poate părea raiul pe pământ, însă pentru ceilalți este doar un motiv de nervi. Nu am fost de multe ori la pescuit, deci nu m-a prins microbul. Auzi tu, să stai câteva ore pe malul lacului, fără să faci, Doamne ferește vreun sunet, ce, ești țicnit, vrei să sperii pești? Asta ca să ce? Să prinzi 2-3 peștișori care nu-ți ajung nici pe-o măsea?

Și-n afară de asta, chiar nu pricep de ce zac bălțile de pește, dar nu ai voie să pescuieşti, chiar contra taxă. De exemplu în IOR. Ai voie să dai la pește doar de pe insulița aia. Unde se strâng grămezi de oameni și pleacă acasă cu 3 peștișori și 6 doze de bere goale… De ce nu-i lasă să pescuiască pe la insula pensionarilor, parcă așa-i zice, unde s-au văzut în câteva dăți niște pești cum nu vezi decât prin filme?

De la o vreme, însă, am văzut că au cam dispărut negustorii de unelte de pescărie. Nu cred că din cauza ploii care a dominat ultima săptămână, asta având în vedere că erau oamenii acolo și la -10 grade, pe zăpezi! Dacă mă apucă dorul de pescuit așa, dintr-o dată, ce fac? De unde-mi mai iau ustensile? C-așa e omul, se trezește în ultimul ceas că a ratat ceva extraordinar. Dar știu că eu am un atu. Găsesc magazin de pescuit chiar la botul… peștelui! Și cum nu-i frumos să nu zic și un banc, dacă tot am vorbit atât despre pescărie, iată-l mai jos.

Polițiștii prind un pescar braconier. Îi pun cătușele, îl bagă în dubă cu tot cu ustensile și hai la secție.

Pe drum, hai să facă mișto de el.

– Ia zi, domn’e, care e cel mai mare pește pe care l-ai prins?

Pescarul, cu încheieturile prinse-n cătușe, nu putea deschide larg brațele, ca să se laude cu mărimea peștelui. Așa că depărtează palmele cât poate:

– Uite atât avea un ochi!

Comments

comments