M-am hotărât să înfiinţez o rubrică duminicală permanentă, intitulată, cel puţin momentan, „Recomandările săptămânii”, din lipsă de originalitate, în care să atrag atenţia asupra unor postări care au apărut în săptămâna care tocmai s-a scurs. Desigur, subiectivismul are un rol marcant. Asta nu înseamnă că îmbrăţişez în totalitate ideile care se desprind din ele, dar cred că sunt interesante şi vă îndemn să le citiţi.

Spanac l-a înjurat la greu pe un englezoi oarecare, căzând pradă unei farse regizate nici acum nu se ştie de cine, care a stârnit un val de comentarii în blogosferă şi în presă: “Există o jigodie de englezoi pe lumea asta, pe numele său George Richmond Elliott. Eh dragilor, ăsta ar fi cam primul pe listă care ar trebui luat în bătaia puștii. Și cred că dacă apucă să revină la noi în țară, asta îl va aștepta… Idiotul a fost la vânătoare de urși, apoi a urcat pozele pe Facebook. O tipă a avut neobrăzarea să-i dea mesaj și să-l întrebe de ce face asta…

Răspunsul împuțitului a fost năucitor: Dă-vă la dracu, voi, lume a 5-a. Vă ucid toți urșii, toate animalele și voi n-aveți ce să faceți, că-s protejat de banii mei, pe care-i dau la politicienii corupți, pentru că asta meritați.” Cu toate că s-a dovedit a fi o farsă, vă recomand articolul fiindcă e bine scris, are o ilustraţie haioasă, întruchipând răzbunarea ursului, dar şi pentru că a fost intens dezbătut.

Adelinailiescu ne îndeamnă s-o votăm, fiindcă şi-a pus în cap să scape de turele de noapte, iar postul de preşedinte de ţară s-ar preta acestui deziderat: „Vreau să devin preşedinte! …De ce? Ete, de-aia! Că merit, am ajuns la concluzia că… sunt aptă pentru fişa postului… Şi cică ar fi vremea să avem o femeie preşedinte… Am avut un preşedinte specialist în flecuri şi pingele, unul specialist în diguri şi stăvilare, unul în pietre şi bolovani şi unul în apă de mare. E nevoie şi de unul specialist în suflete… care să ştie cum ajungi om din nimic”.

Chinezu ne arată diferenţa sesizată de el dintre vameşii români şi cei moldoveni, adică tot români: “E multă mizerie în vama românească… Ajungem, în sfârşit, la întâlnirea cu vameşul român. Un gras slinos, transpirat, care nici tu „bună seara”, nici „hai noroc, prostalăilor”, întinde mâna după paşapoarte, cere actele maşinii, sec şi autoritar, aşa cum stă bine unui vajnic apărător al graniţelor… Ce sistem informatizat, ce scut NATO… Pixul în registru, frăţică! …Am stat cam două ore şi un sfert ca să trecem de vama românească…

Ajungem în vama moldovenească… Uite cât de bine arată aici faţă de bălmăjeala de pe partea românească… Stăm şi aici la coadă, fireşte. Doar că aici merge mai repede. Mult mai repede. Vă spun de pe acum că am trecut de moldoveni în fix 33 de minute. Pentru că – ŞOC şi GROAZĂ!!! – la ei chiar există sistem informatizat”.

Într-un articol tonic, optimist, Mihaela scrie cât de frumoasă e vârsta ei şi ce lucruri importante a făcut până acum: “Mie personal vârsta de 30 de ani mi se pare cea mai frumoasă… Acum sunt o femeie puternică, hotărâtă, împlinită şi învăţ în fiecare zi să accept provocările vieţii şi să mă bucur de ele…

Am pierdut inocenţa şi curajul nebunesc pe care le aveam şi am câştigat experienţă, încredere în mine, un altfel de curaj şi multă, multă dragoste… O să vorbim în cifre, matematic… 1. Am făcut un copil, un băieţel superb, pe nume Dragoş, care e cea mai mare realizare a mea… 30. Am descoperit că meseria de părinte e cea mai frumoasă din lume!”

Mortladatorie ne prezintă o tentativă de crimă, în care victima e găsită vinovată că a fost înjunghiată. Martor nevinovat al acestei întâmplări sângeroase a fost un câine vagabond. “Dacă va fi nevoie, aceasta (victima) va trebui să plătească şedinţele de consiliere psihologică ale câinelui fără adăpost, pentru ca acesta să nu rămână traumatizat”, ceea ce mi se pare logic, fiindcă justiţia îşi face datoria în România.

Dana Lalici ne spune cum vede ea lucrurile pentru a fi de trei ori femeie: „Umblă vorba prin lumea largă că femeia perfectă este doamnă în societate, gospodină în bucătărie şi curvă în pat. Ideea îmi place, fără a avea nimic vulgar, ea reuşeşte să ne reamintească puterea de adaptare a femeii, capacitatea ei de a se plia pe muchiile realităţilor diferite care o înconjoară, capacitatea de a fi minunată în contexte dintre cele mai diverse”. Articolul Danei subliniază faptul că întotdeauna ni se acordă încă o şansă de a fi fericiţi.

G.C.M. nu crede realizabil proiectul UE care propune ca, de anul viitor, fiecare cetăţean european să primească lunar o anumită sumă de bani, indiferent dacă are sau nu alte venituri. În cazul nostru, această rentă viageră ar fi de 850 lei pe lună: “Şi n-ar fi problema că oamenii ar sta acasă aşteptând să le vină banu’ din cer… Şi pe mine, dacă m-ar lovi o mocangeală, măcar egală cu venitul pe care îl am acum, mi-aş agăţa ghetele în cui… Dar cine va produce pentru mine atunci? Cine va produce banii ăştia pentru ca fiecare să-i primim moca?”. Şi ce, n-avem voie să visăm?

Comments

comments