Recomandările săptămânii

caine la laptop 1M-am hotărât să înfiinţez o rubrică duminicală permanentă, intitulată, cel puţin momentan, „Recomandările săptămânii”, din lipsă de originalitate, în care să atrag atenţia asupra unor postări apărute în săptămâna care tocmai s-a scurs. Desigur, subiectivismul are un rol marcant. Asta nu înseamnă că îmbrăţişez în totalitate ideile care se desprind din ele, dar cred că sunt interesante şi vă îndemn să le citiţi.

Vienela nu ştie ce culoare are dragostea: „Ce culoare are dragostea? Iată o întrebare la care unii ar putea răspunde simplu, după clişee, ‘roz’; alţii… ar vorbi despre diverse nuanţe de albastru, despre nori albi ce se risipesc în zare, în funcţie de etapele străbătute de îndrăgostiţi, iar o parte probabil ar învârti un deget la tâmplă şi ar răspunde cu o altă întrebare: ‘Ce culoare are vântul?’, ‘Ce miros are ura?’, ‘Ce gust are victoria?’.

Am cunoscut dragostea, am colorat-o în toate nuanțele posibile și imposibile, am gustat-o picătură cu picătură, i-am simțit mirosul puternic, afrodisiac, profund și am încercat să o întrețin vie cât mai mult timp. Când nu s-a mai putut, când am simțit că eforturile erau peste puterile mele, am transformat-o într-o caldă prietenie, care dăinuie nestingherită alături de iubirea pe care acum o port omului ce mută munții din loc pentru mine”.

Chinezu cere cu mânie prolatară CNA un lucru foarte important pentru ţară, să reglementeze mesajele din desenele de pe asfalt: „Aşa nu se mai poate, tovarăşi! Până când să suportăm lipsa de reglementare în domeniul desenelor pe asflat? Până când să fim supuşi la aceste mesaje deşănţate, subversive, în contra ideologiei şi deviaţioniste de la linia partidului? Până când să lăsăm pe oricine, oriunde, oricum, să deseneze pe asfalt ce vrea? Trebuie luate măsuri şi trebuie luate acum!

…Parlamentul, Guvernul, CSAT şi Asociaţia de Proprietari de Iepuri Sperioşi din Finteuşu Mare să se pună la masa discuţiilor şi să reglementeze clar şi, mai ales, foarte dur acest domeniu. Toată această întreprindere să fie coordonată de CNA, desigur. Căci ce altă instituţie din scumpa noastră patrie poate să lovească mai dur decât CNA, atunci când vine vorba despre a discuta despre nimic, făcând nimic şi fiind plătiţi degeaba din banii noştri?”

Adelinailiescu nu s-ar înhăma la război: „Obişnuiesc să urmăresc emisiunea lui Moise Guran de la radio, ‘România în direct’. Fiind o emisiune construită exclusiv pe telefoanele ascultătorilor…, mi se pare un bun prilej de a lua pulsul naţiunii… Şi încep să sune oamenii. Cei mai mulţi mi se pare că rostesc lozinci, le tremură artificial vocea vorbind de ţărişoară şi de patriotism şi că nicăieri nu-i mai bine ca acasă, după ce au tot migrat pe alte meleaguri. Spun că ţara merită orice sacrificiu, că ar muri pentru patrie, pentru copii, pentru istoria căreia îi suntem datori…

Sună un nene care parcă citează din mine… Şi spune omul ăsta câţi tineri au murit din entuziasm şi patriotism la revoluţie, ca să se poată cocoţa unii acum în vârful grămezii şi să ne sfideze… Şi mai spune cât de nedrept ar fi să plecăm acum iar la oaste, ca să apărăm… ce? O ţară care nu ne merită, care nu ne respectă, care ne jecmăneşte cu taxe, un viitor incert şi o clasă de parveniţi… În concluzie, omul, care părea un om instruit…, spune că el se declară de pe acum primul dezertor al ţării, că el trebuie să-şi arate patriotismul altfel decât să moară ca fraierul pentru interesele altora”.

Sebastian Bârgău se întreabă cu cine mergem la război: „…Dacă vine războiul peste noi, cei între 20 şi 35 de ani trebuie să meargă la analize şi apoi la unităţile militare de care aparţin pentru a-şi lua în primire puşca. Şi asta mi se pare o idioţenie… tocmai pentru că fac parte din prima generaţie care n-a mai fost obligată să facă armata şi, culmea, mai am doar câteva luni până a împlini cei 35 de ani, care mă vor scuti şi de obligativitatea de a muri ca prostul într-un război început de nişte cretini…

…Tind să cred că majoritatea celor cu vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani nu au văzut arme decât în filme, n-au pus niciodată mâna pe vreuna şi, mai mult ca sigur, n-au simţit niciodată un recul. Şi p-ăştia vrem noi să-i recrutăm, în caz de război… S-ar putea să fiu cam singurul care va sta în faţa garnizoanei ccopil de politician, platfus, divort, separare, u rahatul ăla de certificat medical în mână. Restul o taie imediat din ţară… Nu va fi NICI MĂCAR UN SINGUR COPIL DE POLITICIAN care să meargă să-şi ia puşca în primire şi biletul de trimitere pe front. Ori se vor îmbolnăvi instant de hepatită de la A la Z, ori le creşte un platfus…, ori sunt plecaţi în străinătate…”

Dana Fodor Mateescu crede că ar trebui să dăm un bairam şi în caz de divorţ: „Niciodată n-a fost mai uşor să divorţezi! E ca şi când ţi-ai scoate de pe tine un tricou cu ABBA şi ţi-ai pune altul, cu Metallica sau Judas Priest. E simplu. Noi, mediatorii Cutărescu Vasile şi Cutăreasca Maricica, vă asigurăm o despărţire elegantă, discretă şi liniştită… Cam aşa sună reclama unui cabinet de mediere. Mai că-ţi vine apă-n gură de poftă să divorţezi, aşa pare de mişto!

…În cazul unui divorţ? Majoritatea cuplurilor ajung la scandal, la ură supremă, blesteme, partaje… complicate şi invariabil tăierea pozelor în dreptul tatălui… Adică de ce să fii supărat că te desparţi? vorba mediatorilor. Ia să gândim noi la rece, să alungăm orgoliile şi să ne despărţim corespunzător, legal, civilizat şi să lăsăm loc de Bună ziua! De ce să nu dăm o petrecere în cinstea… separării? (…) Să-ţi inviţi colegii de serviciu şi prietenii, şeful şi rudele de la ţară…”

Comments

comments

6 Comments

  1. Fairytale 04/05/2014
    • Javra 04/05/2014
  2. Vienela 04/05/2014
    • Javra 04/05/2014
  3. Aurora Georgescu 05/05/2014
    • Javra 05/05/2014

Leave a Reply