De peste un an, am înfiinţat rubrica duminicală permanentă „Recomandările săptămânii”, în care atrag atenţia asupra unor postări apărute în săptămâna care tocmai s-a scurs. Desigur, subiectivismul propriu are un rol marcant. Totuşi, asta rnu înseamnă în niciun caz că îmbrăţişez parţial sau în totalitate ideile care se desprind din ele, dar cred că sunt interesante şi vă îndemn să le citiţi.

Arhi crede că Mega Image se aprovizionează de la Auchan: „Serios…, am ajuns la concluzia că MI îşi trimite angajaţii să facă aprovizionarea cu coşul, frumos, de la raftul Auchan. Pentru că altfel, mintea mea nu îşi poate explica de ce un borcan de ness Jacobs costă în Auchan 27 de lei, iar la Mega Image, 35. În adolescenţa mea, am lucrat inclusiv ca vânzător la buticul cartierului… Domnul Nicorici (patronul) cumpăra marfă din Europa sau din alte engros-uri… Ţin minte cu siguranţă că cumpăra ness-ul Amigo cu 15 lei şi îl vindea cu 18. Deh, diferenţă de concepţie comercială”.

Telegrama arată că e neconstituţional să ni se asculte telefoanele: „Punctul de plecare al discuţiei de faţă se afla în art. 28 din Constituţie: Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri poştale, al convorbirilor telefonice şi al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil. O simplă formă care a rămas fără fond: de când cu universalitatea Internetului şi a telefoanelor mobile, scrisori nu mai scrie aproape nimeni, iar convorbirile telefonice, o ştiu şi copiii, sunt ascultate, comunicarea pe Net fiind şi ea atent monitorizată…

Or ceea ce se întâmplă în România… demonstrează cu prisosinţă că articolul 28 este demult literă moartă: oricine poate fi ascultat, spionat prin mijloace audio-video din dormitor până la serviciu, inclusiv copiii, filmaţi continuu în clase… Sunt urmărite persoane publice, aleşi, demnitari, înalţi funcţionari ai statului… Dar e de neînţeles de ce minorii, bătrânii, cetăţenii care nu au nici în clin nici în mânecă a face cu terorismul, darămite cu interesele NATO, să fie ascultaţi şi supravegheaţi otova, fără a exista suspiciuni confirmate de un judecător”.

Silavaracald ne vorbeşte despre haterul român: „…Şi-a făcut din ură un scut din spatele căruia se simte în sfârşit destul de interesant încât să fie băgat în seamă de ceilalţi… Şi am început să mă întreb – parafrazându-l pe Luceafăr – ce-l mână pe el în luptă cu o femeie… De ce mă urăşte el atât de mult încât să-şi risipească nepreţuitele-i gânduri pe o bicisnică oarecare ca mine?!

Apoi m-am întrebat cum de ajung unii să fie de meserie ‚urâtori’, când şi-ar putea cheltui energia în moduri mai productive… Gândiți-vă şi voi ce opere nemuritoare ar ieşi din ‚pana’ unei astfel de persoane… Ce tare groaznice ascunde în trecutul lui, câte plesne a luat peste ochi de la femeile din viaţa lui, ce umilinţe a îndurat de la prietenii şi şefii lui, de a ajuns să reverse asupra celorlalţi atâta ură şi venin încât să poată desfunda cu ele, precum indianul din Zbor deasupra unui cuib de cuci, şi cea mai împuțită hazna”.

Răzvan Ianculescu ne arată cui, când şi de ce face cadouri: „Cadoul a devenit încet-încet monedă de schimb pe ruta bărbat -femeie, eliminând astfel manifestarea afecţiunii sau prezenţa căldurii faţă de cineva. Şi dacă nu e monedă de schimb, este obligaţie…

La fel cum se întâmplă şi în cazul dăruirii florilor, societatea ne-a dresat repede şi bine: femeile sunt beneficiare, bărbaţii sunt ofertanţi. …Majoritatea marilor magazine targetează doar publicul feminin… Majoritatea panourilor publicitare din mall-uri sunt cu şi pentru femei. Bannerele din online sunt cu şi pentru femei. Majoritatea spoturilor publicitare sunt cu şi pentru femei. …Mesajul adresat publicului masculin sună cam aşa: Fă-i cadoul perfect iubitei tale… De ce nu cadouri pentru bărbaţi? (…) Modul în care dăruieşti valorează mai mult decât darul însuşi”.

Spanac se întreabă dacă Kennedy a fost asasinat din cauza extratereştrilor: „Cetăţeni ai Pamântului, nu suntem singuri. Dumnezeu, în infinita Sa înţelepciune, a populat Universul şi cu alte fiinţe la fel de inteligente ca şi noi. În 1954, forţele noastre militare au recuperat din deşertul din New Mexico rămăşiţele unei nave necunoscute. Cercetătorii au spus că vehiculul venea din spaţiu. De atunci, guvernul nostru a luat contact cu creatorii acelei nave extraterestre.

Cu aceste cuvinte dramatice, preşedintele american John F. Kennedy intenţiona să informeze întreaga lume că guvernul american avea contacte cu extratereştrii. Dar, înainte ca el să ţină acest discurs, pe 22 noiembrie 1963, a fost doborit de câteva gloanţe ucigaşe. Cel puţin aşa pretinde, la Universitatea Cambridge, profesorul cercetător istoric Lawrence Merrick… Se pare că anumiţi indivizi din guvern, hotărâţi să păstreze secretul în privinţa farfuriilor zburătoare capturate, au decis să-l reducă la tăcere pe preşedinte”.

Comments

comments